Aurel Cornea
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în ianuarie 2025 |
| Aurel Cornea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  |
| Decedat | (72 de ani)[1] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | matematician cadru didactic universitar[*] |
| Limbi vorbite | limba română[2] limba germană[2] |
| Activitate | |
| Organizație | Universitatea din București |
Modifică date / text  | |
Aurel Cornea (n. 6 iulie 1933, Veneția de Jos, județul Brașov – d. 3 septembrie 2005, Eichstätt, Germania) a fost un matematician român de renume internațional, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul analizei matematice și al teoriei potențialului(d). Deși și-a pierdut vederea în adolescență, a continuat să aibă o carieră academică remarcabilă în România și Germania, fiind unul dintre fondatorii școlii românești de teoria potențialului.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Aurel Cornea s-a născut pe 6 iulie 1933 în comuna Veneția de Jos, județul Brașov. Provenea dintr-o familie modestă, iar părinții săi au plecat în București pentru a-și construi o viață mai bună. În copilărie, Aurel a rămas în grija bunicilor paterni, în satul natal. La vârsta de 15 ani, în urma unui accident în propriul său laborator de chimie improvizat acasă, și-a pierdut complet vederea.[3]
Cu toate acestea, a reușit să-și continue studiile, dovedind o capacitate intelectuală extraordinară. A fost admis la Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1955. În 1960, a obținut titlul de doctor în matematică, cu o teză privind frontiera Martin a suprafețelor Riemanniene.[4] [5]
Cariera academică
[modificare | modificare sursă]După terminarea studiilor, Aurel Cornea a fost angajat ca preparator și cercetător la Institutul de Matematică din București, unde a devenit unul dintre colaboratorii apropiați ai profesorului Simion Stoilow, un nume marcant în analiza complexă. În perioada 1968-1970 a fost profesor invitat la universitățile din Erlangen (Germania), Paris (Franța) și Osaka (Japonia).
În 1978, în timpul participării la Congresul Internațional de Matematică de la Helsinki, Aurel Cornea a decis să emigreze în Germania. A fost numit profesor la Universitatea Catolică din Eichstätt, fiind unul dintre primii profesori ai nou-înființatului departament de matematică. A predat acolo până la pensionarea sa în 1999.[6]
După pensionare, a continuat să fie activ în mediul academic, ținând cursuri de teoria potențialului la Universitatea din București în cadrul unui program susținut de Serviciul German de Schimb Academic (DAAD).
Contribuții științifice
[modificare | modificare sursă]Aurel Cornea este cunoscut pentru contribuțiile importante în domeniul matematicii, în special în analiza matematică și teoria potențialului.
Printre lucrările sale notabile se numără:
- Corneliu Constantinescu, Aurel Cornea, "Ideale Ränder Riemannscher Flächen", Ergebnisse der Mathematik und ihrer Grenzgebiete, Springer, 1963, ISBN 978-3-642-87031-6.[7]
- Corneliu Constantinescu, Aurel Cornea, "Potential Theory on Harmonic Spaces", Springer Berlin Heidelberg, 1972, ISBN 978-3-540-06098-7. Disponibil online la Google Books.[8]
- N. Boboc, G. Bucur, A. Cornea, "Order and Convexity in Potential Theory: H-Cones", Springer, 1981, ISBN 978-3-540-10625-8. Disponibil online la Springer.[9]
Recunoaștere și distincții
[modificare | modificare sursă]Aurel Cornea a primit numeroase distincții academice, printre care:
- Doctor honoris causa al Universității din București (2002)
- Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Comandor, conferit de Statul Român în 2003
De asemenea, a fost invitat să predea și să participe la conferințe internaționale la prestigioase universități din Canada, Statele Unite și Germania.
Moștenire și influență
[modificare | modificare sursă]Aurel Cornea este considerat unul dintre fondatorii școlii românești de teoria potențialului. Prin lucrările sale, a influențat generații de matematicieni din România și din străinătate. Munca sa a fost recunoscută și apreciată pe plan internațional, fiind descris de colegi drept un om de o capacitate intelectuală extraordinară și o voință remarcabilă de a-și depăși condiția.
Aurel Cornea a decedat în 2005, în urma unui accident rutier în Germania. Până în ultimele zile ale vieții sale, a rămas activ în comunitatea academică și a menținut legături strânse cu satul sau natal.[10]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Aurel Cornea, Autoritatea BnF
- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ https://www.revistamemoria.ro/wp-content/uploads/2017/10/5556-c-contantinescu-prietenul-meu-aurel.pdf
- ^ Constantinescu, C.; Cornea, A. (), Asupra frontierei Martin a unei suprafețe Riemanniene (în engleză), Studii și Cercetări de Matematică (Cluj), accesat în
- ^ CORNEA, Aurel - Biblioteca Județeană „George Barițiu‟ Brașov, Biblioteca Județeană „George Barițiu‟ Brașov, accesat în
- ^ Observatorul, www.observatorul.com, accesat în
- ^ Constantinescu, Corneliu; Cornea, Aurel (), Ideale Ränder Riemannscher Flächen (în engleză), SpringerLink, doi:10.1007/978-3-642-87031-6, accesat în
- ^ Corneliu Constantinescu; Aurel Cornea (), Potential Theory on Harmonic Spaces (în engleză), Springer Berlin Heidelberg, accesat în
- ^ Boboc, Nicu; Bucur, Gheorghe; Cornea, Aurel; Höllein, Herbert (), Order and Convexity in Potential Theory: H-Cones (în engleză), Lecture Notes in Mathematics, doi:10.1007/bfb0090447, ISSN 1617-9692 0075-8434, 1617-9692 Verificați valoarea
|issn=(ajutor), accesat în - ^ https://www.revistamemoria.ro/wp-content/uploads/2017/10/5556-c-contantinescu-prietenul-meu-aurel.pdf
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Profilul lui Aurel Cornea în baza de date zbMATH: https://zbmath.org/authors/cornea.aurel.
