Bacalaureatul românesc

Bacalaureatul Românesc
Acronim	BAC
Tip	Evaluare externă sumativă
Dezvoltator/ administrator	Ministerul Educației
Cunoștințe/ abilități examinate	Obligatorii Limba și literatura română Limba și literatura maternă Profil real/tehnic/militar: Matematică Informatică Fizică Biologie Chimie (organică/ anorganică) Profil uman/servicii/pedagogic/altele: Istorie Geografie Logică Psihologie Economie Sociologie Filozofie
Scop	Examen de intrare în învățământul universitar
Început în	1925
Durată	180 de minute/subiect la examenele scrise
Punctaj și scara pe care este acordat	de la 1 la 10, cu 2 zecimale
Valabilitatea examenului	nelimitat
Sesiuni	două sesiuni per an școlar, una în iunie-iulie și una în august-septembrie
Țări/regiuni	în România
Limbi	română pentru toate examenele; croată, germană, italiană, maghiară, sârbă, slovacă, turcă, ucraineană pentru Limba și literatura maternă;
Număr anual de participanți	▼ 126.453 în 2022
Cerințe precedente/ cerințe de eligibilitate	absolvirea clasei a XII-a
Taxă	gratuit
Diplomă folosită de	admiterea în învățământul universitar
Procentul celor care au trecut examenul	media 6 a tuturor examenelor, dar niciun examen cu notă sub 5
Rată de promovare	▲ 75,2% în 2022
Pagină web	bacalaureat.edu.ro

Diplomă de bac neoromânească din 1931 a lui Tatomirescu D. Teodor, absolvent al Colegiul Național Carol I din Craiova

Bacalaureatul (sau pe scurt „bacul”) este un examen susținut în România și Republica Moldova de un elev atunci când acesta termină liceul, adică ciclul de învățământ secundar.

România

Spre deosebire de bacalaureatul francez, cel românesc are o singură diplomă. Materiile (cu excepția subiectului A) depind de profilul studiat: real (cu specializările „matematică și informatică” și „științe ale naturii”), uman („filologie” și „științe sociale”), tehnologic („tehnic” și „servicii”), vocațional („pedagogic”, „militar” ș.a.), dar și de alegerea candidatului.

Examenul acoperă întregul curriculum al liceului, iar scara de notare este de la 1 la 10. Pentru a trece, elevii trebuie să obțină cel puțin 5.00 la fiecare materie, cu o medie a examenelor minimă de 6.00.

Deși un elev poate avea media 5.00 în fiecare an de liceu la o anumită materie, acesta poate obține 1.00, precum și 10.00 la examenul național de bacalaureat la această materie. Notele obținute în liceu nu afectează sau interacționează în niciun fel cu nota scrisă în diploma de bacalaureat românesc.

Pentru a evita discriminarea, nota finală scrisă în diploma de bacalaureat este obținută în egală măsură de fiecare elev, indiferent de diferența de intensitate a studiilor dintre școli și profiluri. Toți absolvenții din țară susțin în același timp examenul, fiind nevoiți să rezolve aceleași subiecte. Materiile variază de la profil la profil.

De exemplu, în liceu, un elev pe profilul matematică-informatică va obține cu mai mare greutate o notă mare la examenul de matematică decât un elev de la științe sociale, deoarece dificultatea subiectelor variază. În plus, toate liceele sunt puse într-un clasament realizat de Ministerul Educației, astfel încât o notă mai mică obținută într-o școală de top nu înseamnă că un elev este mai puțin calificat decât altul care a obținut o notă mai mare într-o școală mai slabă.

Republica Moldova

Bacalaureatul din Republica Moldova constă în patru examene. Elevii din școli cu altă limbă de predare decât limba română trebuie să susțină un examen suplimentar la limba și literatura maternă.

Examenele au loc de obicei în iunie. Toate sunt scrise și fiecare este notat separat.

Profil	Subiecte obligatorii
Științe	Română, engleză, matematică
Uman	Română, engleză, istorie

De asemenea, elevii trebuie să aleagă încă o materie predată în școală.

Materii

Bacalaureatul are până la 5 module, fiecare evaluat separat. Modulul E, examenul scris, este cel luat în calcul pentru admiterea în învățământul superior.

Examene pentru competențe

A, B și D sunt marcate cu: utilizator mediu, avansat sau experimentat.

A: Limba română – evaluare orală.

B: Limba maternă – dacă este diferită de limba română și dacă este studiată; evaluare orală.

C: Limbă străină – evaluare orală și scrisă; clasificate pe scara CECRL, de la A1 la B2.

D: Competențe digitale.

Examene scrise

Fiecare examen durează trei ore.

E) a): Limba și literatura română.

E) b): Limba și literatura maternă – dacă este diferită de limba română și dacă este studiată.

E) c): Materie obligatorie (a profilului).

E) d): Materie la alegere (din cele ce sunt disponibile la profilul studiat).

Filiera	Profil	Materie c)	Materii disponibile pentru d)
Teoretic	Real	Matematică	informatică, fizică, biologie sau chimie (organică/anorganică)
	Uman	Istorie	geografie, logică, psihologie, economie, sociologie, filozofie
Tehnologic	Tehnic	Matematică	fizică, biologie sau chimie (organică/anorganică)
	Servicii		geografie, logică, psihologie, economie, filozofie
Vocațional	Pedagogic	Matematică	geografie, logică, psihologia generală
	Militar		informatică, fizică, biologie sau chimie (organică/anorganică)
	Altele	Istorie	geografie, logică, psihologie, economie, filozofie

Istoricul subiectelor din examene

Examenul la limba și literatura română

În tabelul de mai jos se află cerințele din trecut de la subiectul III al examenului la limba și literatura română, pentru cele două profile de la filiera teoretică.

În rezolvarea subiectului, candidaților le este cerut să prezinte particularitățile anumitor opere în cel puțin 400 de cuvinte; acest subiect reprezintă 30 de puncte din totalul de 100.

An	Profil	Subiectul din simulare	Subiectul din sesiunea de vară	Subiectul din sesiunea de toamnă
2024	Real	Particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Lucian Blaga	Particularitățile unei nuvele studiate
	Uman	Particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu	Particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-o nuvelă studiată
2023	Real	Particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-un basm cult („Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă)	Particularitățile unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu	Particularitățile unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau George Călinescu
	Uman	Relația dintre două personaje dintr-un basm cult („Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă)	Particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu	Particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-un text narativ, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau George Călinescu
2022	Real	Particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi	Particularitățile unei comedii studiate	Particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui Mihai Eminescu
	Uman	Particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu	Particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-o comedie studiată	Particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui Lucian Blaga
2021	Real	Particularitățile unei nuvele studiate, aparținând lui Ioan Slavici	Particularitățile unei nuvele studiate	Particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-un text narativ, aparținând lui Ion Creangă sau Camil Petrescu
	Uman	Particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Ioan Slavici	Particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-o nuvelă studiată	Relația dintre două personaje dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă sau Camil Petrescu
2020	Real	Particularitățile unei comedii studiate	Particularitățile unei comedii studiate	Particularitățile unei nuvele studiate
	Uman	Particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-o comedie studiată	Particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-o comedie studiată	Particularitățile de construcție a unui personaj dintr-o nuvelă studiată
2019	Real	Particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-un roman interbelic	Particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui George Bacovia sau Lucian Blaga	Particularitățile unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau George Călinescu
	Uman	Relația dintre două personaje dintr-un roman interbelic	Particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi sau Ion Barbu	Particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau George Călinescu
2018	Real	Particularitățile unui roman interbelic studiat	Particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui Mihai Eminescu sau Tudor Arghezi	Particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui George Bacovia sau Lucian Blaga
	Uman	Particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-un roman psihologic studiat	Particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu sau Lucian Blaga	Particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi sau Nichita Stănescu

Examenul la limba și literatura maternă maghiară

În tabelul de mai jos se află cerințele din trecut de la subiectul III al examenului la limba și literatura maternă maghiară, pentru cele două profile de la filiera teoretică.

În rezolvarea subiectului, candidaților care au urmat studiile în limba maternă maghiară le este cerut să redacteze o compunere de aproximativ 2 pagini despre o operă literară studiată; acest subiect reprezintă 30 de puncte din totalul de 100.

An	Profil	Subiectul din simulare	Subiectul din sesiunea de vară	Subiectul din sesiunea de toamnă
2024	Real și Uman	Az utazás toposza az irodalomban (Toposul călătoriilor în literatură)	Történelmi hősök ábrázolása az irodalomban (Reprezentarea eroilor istorice în literatură)	A társadalmi elvárások hatása a jellemfejlődésre (Efectul așteptărilor sociale asupra dezvoltării caracterului)
2023	Real și Uman	Családi viszonyok megjelenítése az epikában (Reprezentarea relațiilor de familie în operele epice)	A bűnhődés lélektani ábrázolása az irodalmi alkotásokban (Reprezentarea psihologică a vinovăției în literatură)	A társadalmi felemelkedés korlátainak megjelenítése az epikában (Reprezentarea limitelor progresului social în operele epice)
2022	Real și Uman	A boldogságkeresés lehetőségei az irodalomban (Oportunitățile de a găsi fericirea în literatura maghiară)	Bűn és bűnhődés motívuma (Motivul crimei și vinovăției)	A sorsát elfogadó/el nem fogadó ember típusa az irodalomban (Tipul omului care (nu) își acceptă soarta)

Legături externe

• www.edu.ro
• Legislație Arhivat în 3 martie 2016, la Wayback Machine.

Vezi și

• Bacalaureat