Dezinformarea în invazia rusă din Ucraina

Un miting de propagandă rusească la Sevastopol, în aprilie 2022, care prezintă invazia rusă a Ucrainei drept o apărare a Donbasului. Sloganul spune: „Pentru președinte! Pentru Rusia! Pentru Donbas!”

Ca parte a invaziei rusești în Ucraina, statul rus și mass-media controlate de stat au răspândit dezinformarea în războiul lor informațional împotriva Ucrainei. De asemenea, mass-media și politicienii ucraineni au fost acuzați de propagandă și înșelăciune, deși aceste eforturi au fost descrise ca fiind mai limitate decât campania rusă de dezinformare.

Propaganda rusă și știrile false au atacat dreptul Ucrainei de a exista și au acuzat-o că este un stat neonazist, că comite genocid împotriva vorbitorilor de limbă rusă, că dezvoltă arme nucleare și biologice și că este influențată de satanism. De asemenea, propaganda rusă acuză NATO că controlează Ucraina și că construiește infrastructură militară în Ucraina pentru a amenința Rusia. O parte din această dezinformare a fost răspândită de brigăzile web rusești. Ea a fost respinsă pe scară largă ca fiind falsă și elaborată pentru a justifica invazia și chiar pentru a justifica actele de genocid împotriva ucrainenilor. Statul rus a negat comiterea de crime de război în Ucraina, iar mass-media rusă a atribuit în mod fals unele dintre acestea forțelor ucrainene. O parte din dezinformare urmărește să submineze sprijinul internațional pentru Ucraina și să provoace ostilitate împotriva refugiaților ucraineni.

Dezinformarea rusă a fost omniprezentă și a avut succes chiar în Rusia, datorită cenzurii știrilor de război și controlului de stat asupra majorității mass-mediei. Din cauza cantității de dezinformare, mass-media rusă a fost restricționată, iar reputația sa a fost pătată în multe țări occidentale și dezvoltate. Cu toate acestea, statul rus a avut mai mult succes în răspândirea opiniilor sale în Sudul Global, în special în regiunea Sahel din Africa, unde resentimentele față de istoria colonială franceză în țările francofone și insurgența islamistă din Sahel fac ca aceste țări să fie mai receptive la relatările anti-occidentale. În Burkina Faso, Lovitura de stat din septembrie 2022 a stârnit temerile Occidentului că noul lider, Ibrahim Traore va solicita ajutorul Rusiei în locul Franței pentru a face față insurgenței. Liderul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a folosit ferme de troli pentru a inflama sentimentele anti-occidentale și pro-ruse în Africa și l-a felicitat pe Traoré pentru preluarea puterii. Alte lovituri de stat recente din Centura loviturilor de stat, cum ar fi cele din Mali și Niger, au fost, de asemenea, atribuite influenței ruse, liderii loviturilor de stat având relații de prietenie cu Rusia.

Descrierile propagandei și dezinformării sponsorizate de Ucraina s-au axat pe rapoartele prea optimiste despre război și pe promovarea poveștilor patriotice.

Teme rusești

Pentru informații suplimentare, vezi Sentiment antiucrainean, Iredentismul rusesc, Naționalismul rus și Lumea rusă

Pictură murală rusească cu simbolul prorăzboi „Z” și sloganul „adevărul este cu noi”

Prezentatorul rus de radio și televiziune Vladimir Solovyov a difuzat dezinformări și propagandă în sprijinul invaziei Ucrainei.

Dezinformarea (o minciună sau o exagerare menită să influențeze opinia) a fost răspândită de statul rus, de mass-media controlate de stat, de propagandiști și de brigăzile web rusești ca parte a invaziei Rusiei în Ucraina. Scopul acesteia este de a crea sprijin pentru invazia Rusiei și de a slăbi opoziția față de invazie. De asemenea, se urmărește să se semene dezbinarea în rândul țărilor occidentale care sprijină Ucraina, să se contracareze NATO și să acopere sau să creeze o negare plauzibilă a crimelor de război rusești.

Următoarele sunt teme comune ale propagandei și dezinformării rusești, împreună cu unele dintre replicile comune.

Negarea națiunii și statalității ucrainene

Propaganda rusă a vizat națiunea și identitatea națională ucraineană, portretizându-i pe ucraineni drept „mici ruși” sau „parte a unei națiuni rusești”. Aceasta a fost o temă în retorica imperialistă și naționalistă rusă încă din secolul al XVII-lea. De ani de zile, președintele rus Vladimir Putin a pus la îndoială identitatea poporului ucrainean și legitimitatea țării. În eseul său din 2021 „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, Putin a afirmat că nu există „nicio bază istorică” pentru „ideea poporului ucrainean ca națiune separată de ruși”. De atunci, narațiunea oficială și mediatică a Rusiei este că Ucraina a fost întotdeauna rusă. Björn Alexander Düben, profesor de afaceri internaționale, scrie că „afirmațiile istorice ale lui Putin nu rezistă unei examinări academice serioase” și că acesta „îmbrățișează o relatare neoimperialistă care exaltă dominația represivă de secole a Rusiei asupra Ucrainei, prezentând în același timp Rusia drept o victimă a „imperialismului american”.

Dmitri Medvedev, vicepreședintele al Consiliului de Securitate al Rusiei i fost președinte rus, a scris că „Ucraina NU este o țară, ci teritorii adunate artificial” și că ucraineana „NU este o limbă”, ci un „dialect corcitură” al limbii ruse. El a declarat că Ucraina nu ar trebui să existe sub nicio formă și că Rusia va continua să poarte război împotriva oricărui stat ucrainean independent.

O astfel de negare a naționalității ar face parte dintr-o campanie de incitare la genocid a autorităților ruse. Raportorii speciali ai Organizației Națiunilor Unite au condamnat autoritățile de ocupație ruse pentru încercarea de „a șterge cultura, istoria și limba locală [ucraineană]” și de a le înlocui cu forța cu limba și cultura rusă.

După Revoluția ucraineană din 2014, retorica rusă a descris guvernele ucrainene ca fiind nelegitime, numindu-le „regimul de la Kiev” sau „junta nazistă/fascistă”. Putin a declarat că acestea sunt „conduse de o bandă de drogați și neonaziști” și a susținut că Ucraina este „sub control extern” din partea Occidentului sau a Statelor Unite.

În februarie 2024, Putin a afirmat că războiul ruso-ucrainean are „elementele unui război civil” și că „poporul rus va fi reunit”, în timp ce Biserica Ortodoxă Ucraineană (o ramură a Bisericii Ortodoxe Ruse, care sprijină în cea mai mare parte Invazia rusă în Ucraina și se roagă public obligatoriu pentru victoria militară asupra Ucrainei) „ne unește sufletele”. Cu toate acestea, pe site-ul guvernamental oficial al Ucrainei se afirmă că ucrainenii și rușii nu sunt „un singur popor” și că ucrainenii se identifică ca o națiune independentă. Un sondaj realizat în aprilie 2022 de „Rating” a constatat că marea majoritate (91%) a ucrainenilor (cu excepția teritoriilor Ucrainei ocupate de ruși) nu susțin teza potrivit căreia „rușii și ucrainenii sunt un singur popor”.

Acuzații de nazism

Activiști proruși cu o pancartă care aseamănă guvernul ucrainean cu naziștii

O pancartă pe care scrie „Denazificați-l pe Putin” la un protest de solidaritate cu Ucraina

Putin a afirmat în mod fals că guvernul ucrainean ar fi neonazist și a anunțat că unul dintre obiectivele sale este „deznazificarea Ucrainei”. Afirmațiile lui Putin au fost repetate de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un discurs susținut în fața Consiliului ONU pentru Drepturile Omului; mulți diplomați au plecat în semn de protest. Aceste afirmații au fost repetate în mass-media rusă pentru a justifica războiul. În aprilie 2022, agenția rusă de știri de stat RIA Novosti a publicat un articol al lui Timofey Sergeytsev, „Ce ar trebui să facă Rusia cu Ucraina”, în care acesta susținea că Ucraina și identitatea națională ucraineană trebuie să fie șterse, deoarece susținea că majoritatea ucrainenilor sunt cel puțin „naziști pasivi”. Până în mai, referirile la denazificarea Ucrainei în mass-media rusă au început să scadă, se pare pentru că nu au câștigat aderență în rândul publicului rus.

Aceste acuzații de nazism sunt respinse pe scară largă ca fiind neadevărate și parte a unei campanii ruse de dezinformare pentru a justifica invazia, mulți subliniind că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski este evreu și a avut rude care au fost victime ale Holocaustului. Unii dintre cei mai importanți istorici ai nazismului și Holocaustului din lume au emis o declarație de respingere a afirmațiilor lui Putin, care a fost semnată de sute de alți istorici și cercetători ai subiectului. În declarație se afirmă:

„Respingem cu fermitate ... echivalarea de către guvernul rus a statului ucrainean cu regimul nazist pentru a-și justifica agresiunea neprovocată. Această retorică este greșită din punct de vedere faptic, respingătoare din punct de vedere moral și profund ofensatoare pentru memoria milioanelor de victime ale nazismului și a celor care au luptat cu curaj împotriva acestuia.”

Autorii afirmă că Ucraina „are extremiști de dreapta și grupuri xenofobe violente” ca orice altă țară, dar „nimic din toate acestea nu justifică agresiunea rusă și caracterizarea grosolan greșită a Ucrainei”. Muzeul de Stat Auschwitz-Birkenau a denunțat afirmațiile lui Putin, afirmând că „încă o dată, oameni nevinovați sunt uciși pur și simplu din cauza unei megalomanii nebune pseudo-imperiale”. Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA și Yad Vashem au condamnat abuzul lui Putin de istoria Holocaustului. Evreii ucraineni au respins, de asemenea, afirmațiile potrivit cărora Ucraina ar fi un stat neonazist.

Afirmațiile Kremlinului privind nazismul împotriva Ucrainei sunt parțial o încercare de a obține sprijin pentru război în rândul cetățenilor săi. Propaganda rusă l-a încadrat drept o continuare a „Marelui Război Patriotic” al Uniunii Sovietice împotriva Germaniei Naziste, chiar dacă Rusia sprijină grupurile de extremă-dreapta din întreaga Europă. În cuvintele lui Miriam Berger pentru The Washington Post, „retorica „luptei împotriva fascismului” rezonează profund în Rusia, care a suferit pierderi uriașe în lupta împotriva Germaniei Naziste.” Unele imagini sovietice au fost folosite ca parte a acestei campanii de propagandă, iar steagurile ucrainene au fost înlocuite cu Steaguri ale Victoriei în unele orașe ocupate.

Experții în dezinformare spun că portretizarea ucrainenilor ca naziști de către Rusia îi ajută să justifice crimele de război rusești; Reprezentantul Rusiei la ONU a justificat în acest fel atacul cu rachete de la Hroza. Istoricul Timothy Snyder a spus că regimul rus îi numește pe ucraineni „naziști” pentru a justifica actele de genocid împotriva lor. El a spus că rușii pro-război folosesc termenul „nazist” pentru a desemna „un ucrainean care refuză să fie rus”. Neofascistul rus Aleksandr Dugin a propus pur și simplu „identificarea nazismului ucrainean cu rusofobia”. Dugin a susținut că Rusia ar trebui să fie singura țară căreia i se permite să definească nazismul și rusofobia ucraineană, în același mod în care evreii au ceea ce el numește un „monopol” asupra definiției antisemitismului. Oficialii ucraineni răspund că acțiunile Rusiei în Ucraina sunt asemănătoare celor ale Germaniei Naziste, iar unii comentatori, inclusiv Snyder, au comparat Rusia lui Putin cu un stat fascist (a se vedea Ruscismul). Unele unități rusești care au luat parte la invazie sunt ele însele legate de neonazism, cum ar fi Grupul Rusich și Grupul Wagner. Grupurile ruse de extremă dreapta au jucat, de asemenea, un rol major în rândul forțelor proxy ruse din Donbas.

Ca multe alte țări, Ucraina are o margine de extremă dreaptă, cum ar fi Sectorul de dreapta și Uniunea Panucraineană „Libertatea”. Analiștii sunt în general de acord că guvernul rus exagerează foarte mult influența extremei drepte în Ucraina, deoarece nu există un sprijin larg pentru ideologia de extremă dreaptă în guvern, armată sau electorat. La alegerile parlamentare ucrainene din 2019, o coaliție de partide de extremă-dreapta, inclusiv Sectorul de Dreapta, a primit doar 2% din voturi și nu a câștigat niciun loc. Brigada Azov din Ucraina, care avea origini de extremă-dreapta și includea neonaziști, a fost un punct central al propagandei Kremlinului. Până la momentul invaziei, brigada a fost în mare parte depolitizată. Un raport din 2022 al Counter Extremism Project a concluzionat că Brigada Azov nu mai poate fi definită drept neonazistă.

Acuzații de genocid în Donbas

Miting de susținere a Novorusiei la Moscova la 11 iunie 2014

Pentru informații suplimentare, vezi Acuzații de genocid în Donbas și Războiul din Donbas (2014-2022)

În anunțul său privind invazia, Putin a afirmat în mod nefondat că Ucraina a comis un genocid a comis un genocid în regiunea Donbas, majoritar rusofonă. El a afirmat că scopul „operațiunii militare” a Rusiei a fost de a „proteja oamenii” din republicile separatiste Donețk și Lugansk, controlate de Rusia. Putin a susținut că aceștia s-au confruntat cu „genocidul comis de regimul de la Kiev” timp de opt ani. Nu există dovezi pentru afirmațiile lui Putin privind genocidul, iar acestea au fost respinse pe scară largă ca o scuză pentru a justifica invazia. Comisia Europeană a numit acuzațiile „dezinformare rusească”. Peste 300 de specialiști în materie de genocid au emis o declarație în care resping abuzul Rusiei de termenul „genocid” pentru a-și „justifica propria violență”. Ucraina a introdus a sesizat Curtea Internaționale de Justiție (CIJ) pentru a contesta afirmația Rusiei. CIJ a declarat că nu a văzut nicio dovadă a genocidului de către Ucraina.

În total, aproximativ 14.300 de persoane au fost ucise în războiul din Donbas, atât soldați, cât și civili. Potrivit Biroului Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, 6.500 au fost forțe proxy rusești, 4.400 au fost forțe ucrainene, iar 3.404 au fost civili de ambele părți ale liniei frontului. Marea majoritate a deceselor civile au avut loc în primul an, iar rata deceselor în războiul din Donbas era de fapt în scădere înainte de invazia rusă din 2022: în 2019 au existat 27 de decese civile legate de conflict, în 2020 au existat 26 de decese, iar în 2021 au existat 25 de decese, mai mult de jumătate dintre acestea din cauza minelor și a munițiilor neexplodate. Prin comparație, după invazia rusă la scară largă, 4.163 de civili au fost uciși în martie 2022, ceea ce înseamnă că au murit mai mulți civili doar în acea lună decât în toți cei opt ani de război din Donbas. De la invazie, mass-media rusă controlată de stat și canalele Telegram pro-Kremlin au acuzat în mod fals trupele ucrainene că au atacat ținte civile în Mariupol și au bombardat orașe ucrainene. Site-ul rusesc Bumaga a declarat că un fost angajat anonim al companiei media „Patriot” a lui Yevgeny Prigozhin „Patriot” a declarat că majoritatea rapoartelor lor despre „victimele forțelor armate ucrainene” din Donbas au fost înscenate.

Acuzații de provocare și agresiune din partea NATO

Pentru informații suplimentare, vezi Opoziția Rusiei față de aderarea Ucrainei la NATO și Relațiile Rusia-NATO

O hartă a NATO (albastru) și a OTSC (portocaliu) la începutul invaziei din 2022.

Propaganda rusă susține adesea că NATO a provocat invazia și că Rusia a trebuit să invadeze Ucraina pentru a se apăra. În cele două discursuri rostite chiar înainte de invazie, Putin a afirmat că aderarea Ucrainei la NATO ar reprezenta o amenințare și a avertizat că NATO ar putea folosi Ucraina pentru a lansa un atac surpriză asupra Rusiei. El a afirmat în mod fals că NATO își consolidează forțele și infrastructura militară în Ucraina și că armata ucraineană se află sub controlul NATO. După începerea invaziei, presa de stat rusă a afirmat în mod fals că unele unități militare ucrainene se află sub comanda NATO și că mii de soldați NATO au fost uciși.

NATO este o alianță de securitate colectivă formată din 32 de state membre, similară cu OTSC din care Rusia face parte. În afara statelor sale membre, NATO are o prezență militară doar în Kosovo și Irak, la cererea guvernelor acestora. În 1999, Rusia a semnat Carta pentru Securitate Europeană, afirmând dreptul fiecărui stat de a-și alege aranjamentele de securitate și de a se alătura alianțelor dacă dorește. În 2002, Putin a declarat că relația Ucrainei cu NATO nu este preocuparea Rusiei, iar NATO și Rusia au cooperat până când Rusia a atacat Ucraina în 2014, La acel moment, Ucraina era o țară neutră și nu solicita aderarea la NATO. Parlamentul Ucrainei a votat pentru a pune capăt statutului său neutru ca răspuns la agresiunea Rusiei, iar Ucraina a solicitat aderarea la NATO după invazia din 2022. Potrivit Politico, membrii alianței s-au ferit să discute despre potențiala sa aderare din cauza „hipersensibilității lui Putin”.

Putin a declarat că „expansiunea spre est” a NATO a provocat Rusia și a susținut că NATO a încălcat promisiunea de a nu permite aderarea niciunei țări est-europene. Această promisiune nescrisă ar fi fost făcută de diplomați americani și germani liderului sovietic Mihail Gorbaciov în 1990, dar diplomații și NATO au negat că ar fi făcut vreodată vreo propunere oficială. O astfel de promisiune nu a fost niciodată inclusă în vreun tratat. Între dizolvarea Uniunii Sovietice și invazia rusă, 14 țări est-europene au aderat de bună voie la NATO, iar ultima dată când o țară care se învecina cu Rusia a aderat la NATO a fost în 2004. Invazia Rusiei a determinat Finlanda să adere la NATO, dublând lungimea graniței Rusiei cu NATO. Putin a declarat că aderarea Finlandei nu reprezintă o amenințare, spre deosebire de cea a Ucrainei, „dar extinderea infrastructurii militare pe acest teritoriu ar provoca cu siguranță răspunsul nostru”.

Guvernul rus a acuzat NATO că poartă „război proxy” împotriva Rusiei, deoarece membrii săi au trimis ajutor militar Ucrainei după invazie. NATO afirmă că nu se află în război cu Rusia, ci susține „dreptul Ucrainei la autoapărare, așa cum este consacrat în Carta ONU. Lawrence Freedman a scris că a numi Ucraina „proxy” a NATO implică în mod greșit că „ucrainenii luptă doar pentru că NATO i-a pus să o facă, mai degrabă decât din motivul mai evident că au fost supuși unei invazii vicioase”. El a afirmat că orice slăbire a Rusiei cauzată de război ar rezulta din „nebunia Moscovei ... nu din intenția NATO”. Geraint Hughes a afirmat că numirea Ucrainei drept „proxy” al NATO insultă și subestimează ucrainenii, le neagă autonomia și implică faptul că aceștia nu au cu adevărat voința de a-și apăra țara.

Pentru a contracara afirmațiile conform cărora NATO ar purta un război proxy, se subliniază că statele NATO au fost de fapt lente în a trimite armament Ucrainei, în special arme ofensive avansate, și au împiedicat Ucraina să tragă cu aceste arme în Rusia. NATO a refuzat să impună o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, iar SUA au spus Ucrainei să înceteze să atace rafinării și radare de avertizare timpurie din Rusia.

Discursul lui Vladimir Putin către națiune (cu subtitrare în limba română) la 24 februarie 2022. Putin a susținut că Rusia a fost nevoită să invadeze Ucraina pentru a se apăra de NATO.

Peter Dickinson, de la Atlantic Council a sugerat că adevăratul motiv pentru care Putin se opune NATO nu este pentru că crede că este o amenințare, ci pentru că „îl împiedică să intimideze vecinii Rusiei”. Tom Casier scrie că anexarea de către Rusia a sud-estului Ucrainei arată că motivul real al invaziei este crearea unei „Rusii Mari”.

Cu puțin timp înainte de moartea sa într-un accident aviatic, oligarhul rus Evgheni Prigojin a acuzat conducerea militară rusă că a mințit cu privire la agresiunea NATO pentru a justifica invazia. Prigojin a fost un aliat apropiat al lui Putin, iar grupul său Wagner a jucat un rol important în invazia rusă.

Un articol publicat de Institutul pentru Studiul Războiului a concluzionat:

„Putin nu a invadat Ucraina în 2022 pentru că se temea de NATO. El a invadat pentru că a crezut că NATO era slabă, că eforturile sale de a recâștiga controlul asupra Ucrainei prin alte mijloace au eșuat și că instalarea unui guvern prorus la Kiev ar fi sigură și ușoară. Scopul său nu a fost să apere Rusia împotriva unei amenințări inexistente, ci mai degrabă să extindă puterea Rusiei, să eradice statalitatea Ucrainei și să distrugă NATO, obiective pe care le urmărește în continuare”.

Presupuse tentative de asasinat și sabotaj

La 18 februarie 2022, Republica Populară Luhansk a difuzat un videoclip care se presupune că arată îndepărtarea unei mașini pline cu explozibili pregătită să arunce în aer un tren plin cu femei și copii care se evacuează spre Rusia. Metadatele videoclipului arătau că acesta fusese înregistrat la 12 iunie 2019.

Republica Populară separatistă Donețk a difuzat, de asemenea, un videoclip la 18 februarie 2022 care pretindea că arată polonezi încercând să arunce în aer un rezervor de clor. Videoclipul a fost distribuit în continuare de presa rusă. Metadatele videoclipului au arătat că acesta a fost creat la 8 februarie 2022 și a inclus diferite elemente audio sau video, inclusiv un videoclip YouTube din 2010 de la un poligon de tragere militar din Finlanda. Serviciile ucrainene de informații au atribuit responsabilitatea pentru videoclip serviciului rus de informații GRU.

Potrivit Bellingcat, o presupusă bombardare a unui „șef al poliției separatiste” de către un „spion ucrainean”, difuzată de televiziunea de stat rusă, a arătat dovezi vizuale ale bombardării unui „vehicul militar verde” vechi. Plăcuța de înmatriculare a mașinii vechi era cea a șefului poliției separatiste, dar aceeași plăcuță de înmatriculare a fost văzută și pe un SUV diferit.

La 22 februarie 2022, milițiile populare ruse din Ucraina au acuzat Ucraina de un „atac terorist” care a ucis trei civili aflați într-o mașină pe autostrada Donețk-Gorlovka. France 24 a descris incidentul ca fiind o tentativă sub steag fals, cu cadavre provenind probabil de la o morgă pentru a pregăti scena.

Presupusa încercare a Rusiei de a pune capăt războiului din Donbas

La 7 septembrie 2022, la Forumul Economic de Est, Putin a afirmat că Rusia nu a „început” nicio operațiune militară, ci doar încerca să pună capăt celor începute în 2014, după o „lovitură de stat în Ucraina”. În schimb, anexarea Crimeii de către Rusia în februarie 2014 este considerată începutul războiului ruso-ucrainean.

Înainte ca Rusia să înceapă invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, intensitatea ostilităților din Donbas scăzuse constant de la semnare acordurilor de la Minsk în februarie 2015.

Arme biologice și radiologice ucrainene

Laboratoare de arme biologice

Articol principal: Teoria conspirației privind armele biologice din Ucraina.

În martie 2022, Rusia a susținut că Ucraina dezvoltă arme biologice într-o rețea de laboratoare legate de SUA. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze și mass-media chineză de stat au amplificat afirmațiile Rusiei. Promotorii QAnon se fac, de asemenea, ecoul dezinformării. BBC Reality Check nu a găsit nicio dovadă care să susțină afirmațiile. Organizația Națiunilor Unite a respins, de asemenea, aceste afirmații. Biologii ruși din Rusia și din afara acesteia au dezmințit afirmațiile, calificându-le drept „transparent false”.

Potrivit cercetătorului Adam Rawnsley, Kremlinul are o istorie de discreditare a laboratoarelor de biologie obișnuite din fostele republici sovietice și a răspândit anterior teorii ale conspirației cu privire la Georgia și Kazahstan, similare cu cele desfășurate împotriva Ucrainei.

Păsări ca arme biologice

Înainte de martie 2022, Ministerul rus al Apărării a lansat acuzații nefondate potrivit cărora Statele Unite fabricau arme biologice în Ucraina. În martie, ministerul a continuat cu o altă teorie a conspirației: potrivit generalului-maior Igor Konașenkov, purtător de cuvânt al ministerului, presa rusă controlată de stat ar antrena păsări pentru a răspândi boli în Ucraina printre cetățenii ruși. El a menționat detalii specifice, inclusiv o tulpină de gripă cu mortalitate de 50% și boala Newcastle. Rapoartele media au inclus hărți, documente și fotografii ale păsărilor cu însemne militare americane și au susținut că păsările infectate au fost capturate vii în estul Ucrainei.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a luat în râs aceste afirmații și le-a numit „minciuni sfruntate”, „prostii totale”, „absurde”, „de râs” și „propagandă”. Directorul CIA, William Burns, a declarat în fața Senatului SUA că Rusia a făcut aceste afirmații pentru a pregăti terenul pentru un atac biologic sau chimic împotriva Ucrainei, pe care apoi să dea vina pe Statele Unite și Ucraina.

Combaterea țânțarilor

La 28 octombrie 2022, Vasily Nebenzya, reprezentantul permanent al Rusiei la Organizația Națiunilor Unite, a acuzat Ucraina că utilizează drone cu „țânțari de luptă” care răspândesc „viruși periculoși”.

Planurile ucrainene de a utiliza o bombă murdară

În martie 2022, agențiile de presă controlate de statul rus au afirmat, fără dovezi, că Ucraina dezvoltă o bombă murdară pe bază de plutoniu la Centrala nucleară de la Cernobîl.

Într-o serie de apeluri către oficiali străini din domeniul apărării, efectuate în octombrie 2022, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a afirmat în mod similar că Ucraina pregătește o „provocare” care implică utilizarea unei bombe murdare. Institutul pentru Studiul Războiului a sugerat dorința de a încetini sau suspenda ajutorul străin acordat Ucrainei ca posibil motiv pentru aceste afirmații. Ministerele de externe ale Franței, Regatului Unit și Statelor Unite au respins „afirmațiile transparent false ale Rusiei”. Într-o ședință de informare, Ministerul rus al Apărării a folosit fotografii ale centralei nucleare de la Beloyarsk, ale uzinei de concentrate chimice din Novosibirsk, ale consecințelor atacurilor din 11 septembrie și o fotografie dintr-o prezentare din 2010 a Agenției slovene de gestionare a deșeurilor radioactive^{⁠(sl)[traduceți]} ca „dovezi” pentru afirmațiile sale.

Negarea crimelor de război rusești

Articole principale: Crime de război în timpul invaziei rusești din Ucraina din 2022 și Legile rusești privind cenzura războiului 2022.

În timpul invaziei rusești din Ucraina, au fost înregistrate și documentate pe larg numeroase crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv atacuri asupra civililor și a infrastructurii legate de energie, ucideri intenționate, detenție ilegală, tortură, viol și deportări ilegale de copii. Oficialii ruși au negat crimele de război săvârșite de forțele ruse. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a numit masacrul de la Bucea un „atac fals” împotriva Rusiei, susținând că a fost înscenat. El a declarat că forțele ruse au părăsit Bucea la 30 martie, în timp ce dovezile crimelor au apărut, potrivit lui, patru zile mai târziu.

La 4 aprilie, la Organizația Națiunilor Unite, reprezentantul Rusiei, Vasili Nebenzya, a declarat că cadavrele din înregistrările video nu se aflau acolo când forțele ruse s-au retras din Bucea, ceea ce a fost contrazis de imaginile din satelit care arată că cadavrele se aflau acolo încă din 19 martie; poziția cadavrelor din imaginile din satelit se potrivește cu fotografiile făcute de smartphone la începutul lunii aprilie.

Canalul Telegram al Ministerului rus al Apărării al Apărării a declarat că forțele ruse nu au vizat civili în timpul bătăliei. Potrivit acestora, un masacru nu ar fi putut fi acoperit de armata rusă, iar groapa comună din oraș era plină cu victime ale loviturilor aeriene ucrainene. Ministerul a declarat că a analizat o înregistrare video care pretinde că arată cadavre de civili morți în Bucea, iar cadavrele erau în mișcare. Biroul BBC din Moscova a investigat această afirmație și a concluzionat că nu există dovezi că videoclipul ar fi fost înscenat. Oficialii ruși au învinuit, de asemenea, forțele ucrainene pentru atacul aerian asupra teatrului din Mariupol, deși surse independente au confirmat că Rusia a fost responsabilă.

Clădire rezidențială din Dnipro după atacul cu rachete rusești din 14 ianuarie 2023. Dmitri Peskov a afirmat că clădirea rezidențială s-a prăbușit probabil din cauza unui contraatac al apărării aeriene ucrainene.

În noiembrie 2022, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a negat că armata rusă ar fi atacat infrastructura civilă din Ucraina. Potrivit lui Peskov, armata rusă a atacat doar obiective legate direct sau indirect de potențialul militar. În ianuarie 2023, Ministerul rus al Apărării a confirmat responsabilitatea sa pentru atacul aerian asupra clădirii rezidențiale din Dnipro, care a ucis peste 40 de civili, însă Peskov a declarat că forțele ruse nu atacă niciodată clădiri rezidențiale și că clădirea rezidențială s-a prăbușit probabil din cauza unui contraatac al apărării aeriene ucrainene.

În decembrie 2022, politicianul rus de opoziție Ilya Yashin a fost condamnat la opt ani și jumătate de închisoare pentru declarațiile sale despre crimele din Bucea, sub acuzația de „răspândire de informații false” despre forțele armate. Yashin a fost judecat pentru un videoclip publicat pe YouTube în aprilie 2022 în care discuta despre descoperirea civililor ucraineni uciși în orașul suburban Bucea, în apropiere de Kiev. În februarie 2023, jurnalista rusă Maria Ponomarenko^{⁠(sv)[traduceți]} a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru publicarea de informații despre atacul aerian asupra teatrului Mariupol.

Alte afirmații rusești

Satanismul ucrainean și magia neagră

În mai 2022, presa de stat rusă a susținut că Ucraina folosea magia neagră pentru a se apăra de armata rusă. RIA Novosti a declarat că au fost găsite dovezi de magie neagră într-un sat din estul Ucrainei; potrivit raportului lor, soldații ucraineni și-ar fi consacrat armele „cu magia sângelui” într-un loc cu o „pecete satanică”.

Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și, de asemenea, fost președinte și prim-ministru rus, a descris invazia drept un război sfânt împotriva Satanei. Vladimir Solovyov, prezentator la canalul de stat Rossia-1, a numit, de asemenea, invazia drept un „război sfânt” împotriva „sataniștilor” și a declarat că Rusia se confruntă cu cincizeci de țări „unite de satanism”.

Secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Aleksey Pavlov, a făcut apel la „desatanizarea” Ucrainei în octombrie 2022, susținând că țara s-a transformat într-o „hipersectă totalitară”. Într-un articol pentru ziarul rus de stat Argumenty i Fakty, el a identificat mișcarea evreiască hasidică Chabad-Lubavitch ca fiind una dintre „sutele de culte neopăgâne” care operează în Ucraina. Rabinul șef al Rusiei, Berel Lazar, a scris o scrisoare autorităților ruse, cerându-le să condamne comentariile lui Pavlov, pe care le-a descris drept „o nouă varietate a vechilor calomnii omorului ritual”. Aproximativ 70% dintre ucraineni sunt religioși, iar jumătate dintre aceștia participă la slujbe religioase.

Operațiuni false sub steag fals

În martie 2022, au fost descoperite înregistrări video care pretindeau că prezintă dezinformări produse de Ucraina cu privire la atacuri cu rachete în interiorul Ucrainei, care au fost apoi „dezmințite” ca fiind un alt eveniment în afara Ucrainei. Cu toate acestea, acesta ar putea fi primul caz de operațiune de dezinformare sub steag fals, deoarece dezinformarea originală, presupusă a fi „produsă de Ucraina”, nu a fost niciodată difuzată de nimeni și a fost, de fapt, o dezinformare preventivă creată special pentru a fi dezmințită și pentru a provoca confuzie și a atenua impactul asupra publicului rus al imaginilor reale ale atacurilor rusești din Ucraina care ar putea trece de mass-media controlată de Rusia. Potrivit lui Patrick Warren, șeful Media Forensics Hub din Clemson, „este ca și cum rușii s-ar preface că sunt ucraineni și răspândesc dezinformare. ... Motivul pentru care este atât de eficient este că nu trebuie să convingi pe cineva că este adevărat. Este suficient să îi faci pe oameni să fie nesiguri cu privire la ceea ce ar trebui să creadă.”

Masacrul de la închisoarea Olenivka, descris de majoritatea experților independenți drept un sabotaj orchestrat de Rusia, a fost prezentat de presa rusă drept un atac cu rachete din partea Ucrainei. Deși cauza exactă a incidentului nu a fost încă confirmată în mod concludent, majoritatea experților concluzionează că versiunea rusă este foarte improbabilă.

Fuga și predarea președintelui ucrainean

Agenția rusă de presă de stat TASS a susținut că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a fugit din Kiev în urma invaziei și, de asemenea, că s-a predat. Zelenski a folosit social media pentru a posta declarații, videoclipuri și fotografii pentru a contracara dezinformarea rusă.

Postul de televiziune rus de stat Russia-1 a răspândit afirmații false conform cărora Zelenski a fugit din Ucraina în urma atacurilor cu rachete din 10 octombrie 2022.

Sentimente anti-refugiați

Dezinformarea rusă a încercat, de asemenea, să promoveze sentimente anti-refugiați în Polonia și în alte țări cu un aflux de refugiați ucraineni din cauza războiului. Conturi de social media care au legături cu Rusia au promovat povești despre refugiați care comit infracțiuni sau sunt privilegiați pe nedrept, sau despre localnici care discriminează refugiații (în special refugiații de culoare și neucraineni). O astfel de dezinformare este menită să slăbească sprijinul internațional pentru Ucraina.

Știri mascate ca acoperire occidentală

O serie de titluri și povești fabricate de CNN au devenit virale pe rețelele de socializare, inclusiv o imagine falsificată a CNN care raporta că Steven Seagal a fost văzut alături de armata rusă, tweet-uri false care susțineau că un jurnalist CNN a fost ucis în Ucraina, o treime inferioară CNN care a fost modificată digital pentru a include o afirmație potrivit căreia Putin a emis o declarație prin care avertiza India să nu intervină în conflict, și un altul care a fost modificat pentru a susține că Putin plănuia să amâne invazia rusă a Ucrainei din 2022 până când „Biden livrează arme Ucrainei pentru ca Rusia să le captureze”, precum și un tweet CNN fabricat care se presupune că raporta despre o figură denumită „găsitorul de copii din Harkov” alături de o imagine care îl înfățișa de fapt pe YouTuber-ul Vaush, care locuiește în SUA și nu se afla în Harkov la momentul respectiv.

Alte posturi occidentale, inclusiv BBC, DW și Euronews, au văzut distribuite falsuri similare.

„Bunica cu steag roșu”

Pentru informații suplimentare, vezi Imagini sovietice în timpul războiului ruso-ucrainean

Afiș de propagandă cu bunica cu steag roșu, Saky, Crimeea, 9 mai 2022

Un videoclip care arată o femeie în vârstă care ține în mână drapelul național sovietic pentru a saluta militarii ucraineni a fost larg răspândit în Runet din martie 2022. Bunica cu un steag roșu a fost transformată într-o imagine iconică de propaganda rusă. Se presupune că aceasta reprezintă dorința „ucrainenilor obișnuiți” de a se reuni cu „frații lor ruși”.

Anna Ivanivna, subiectul videoclipului „bunica cu steagul roșu”, a explicat că a confundat armata ucraineană cu invadatorii ruși și a vrut să îi „liniștească” cu un steag sovietic pentru a nu distruge satul. Acum regretă și se simte ca o „trădătoare”. Casa ei de lângă Harkov a fost distrusă de armata rusă, iar ea și soțul ei au fost evacuați. Ea a blestemat armata rusă pe care a considerat-o responsabilă pentru bombardarea casei sale. Armata ucraineană a făcut apel la public să nu o pedepsească pe Anna Ivanivna, care a fost ea însăși o victimă.

13 „mercenari francezi” uciși la Harkov

La 16 ianuarie 2024, Rusia a efectuat un atac cu rachete asupra unei clădiri cu mai multe etaje din Harkov, susținând că a ucis o duzină de „mercenari francezi”. Autoritățile locale au declarat că 17 civili au fost răniți și că în clădire nu se afla nicio țintă militară. Presa rusă a publicat chiar o listă cu 13 francezi aparent uciși în atac. Rețeaua franceză Radio France Internationale (RFI) a contactat două persoane de pe listă, Alexis Drion și Béranger Minaud, voluntari ai Legiunii Internaționale a Ucrainei care se aflau amândoi în Franța în timpul acestui atac asupra Harkovului, și a realizat un interviu cu aceștia, confirmând că nu au murit niciodată și că povestea este o propaganda rusă. RFI presupune că acest lucru a fost legat de anunțul francez privind livrarea a 40 de rachete SCALP către armata ucraineană.

Afirmațiile Rusiei cu privire la civilii ucraineni

• „Soldații ruși vor fi primiți ca eroi de către civili pentru că i-au eliberat în Ucraina”
  • Ucrainenii se confruntă cu tancurile rusești cu mâinile goale
  • Ucrainenii jubilează pe măsură ce Ucraina recucerește Hersonul
• „Nu se fac atacuri asupra infrastructurii civile” - În februarie 2022 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov „Forțele armate ruse nu atacă obiecte civile pe teritoriul Ucrainei” - În iunie 2023 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov
  • Agresiunea la scară largă a Rusiei a provocat daune de 137,8 miliarde de dolari infrastructurii Ucrainei într-un an.
• „Civilii nu sunt vizați”
  • Organizația Națiunilor Unite a estimat că, până la 24 iulie, războiul a ucis sau rănit peste 12.000 de civili
  • Civilii sunt torturați și uciși
  • Civilii suferă crime intenționate, atacuri, detenție ilegală, tortură, viol și violență sexuală, precum și transferul forțat și deportarea copiilor - Președintele Comisiei Internaționale Independente de Anchetă privind Ucraina, către Adunarea Generală
  • Cel puțin 10 000 de civili uciși, confirmați de ONU de la începutul invaziei ruse la scară largă - noiembrie 2023
• Kremlinul a susținut că „nu intenționează să impună nimic prin forță”.
  • Civililor care refuză pașapoartele rusești li se refuză facilitățile medicale
  • Civili fără pașapoarte amenințați cu deportarea
• „Cetățenii ucraineni pot decide cu privire la viitorul lor” - Președintele Putin 12 iunie 2021

Afirmații conform cărora Wikipedia publică informații false

Printre încercările Rusiei de a controla presa liberă și de a-și prezenta propriile opinii se numără atacurile asupra Wikipedia, care se află de peste 10 ani într-un registru guvernamental al site-urilor interzise.

În mai 2022, Fundația Wikimedia a fost amendată cu 5 milioane de ruble pentru articolele despre invazia rusă din Ucraina. Rusia a susținut că a descoperit 16,6 milioane de mesaje care răspândeau „falsuri” despre invazie pe platforme, inclusiv Wikipedia. Fundația Wikimedia a făcut apel la hotărâre în iunie, declarând că „informațiile în cauză sunt bazate pe fapte și verificate de voluntari care editează și îmbunătățesc continuu articolele de pe site; prin urmare, eliminarea lor ar constitui o încălcare a drepturilor oamenilor la libera exprimare și la accesul la cunoaștere.”

În noiembrie 2022, un tribunal rus a amendat Fundația Wikimedia cu 2 milioane de ruble pentru că nu a șters informațiile „false” din șapte articole despre „operațiunea militară specială”, inclusiv masacrul de la Bucea și atacul aerian asupra teatrului din Mariupol.

În februarie 2023, un tribunal rus a impus o amendă de 2 milioane de ruble Fundației Wikimedia pentru că nu a eliminat „dezinformările” despre armata rusă. În aprilie 2023, o altă amendă de 800.000 de ruble a fost impusă Fundației Wikimedia pentru că nu a eliminat materialele despre trupa rock rusească Psiheya^{⁠(ru)[traduceți]}, o altă amendă de 2 milioane de ruble fiind impusă în legătură cu alte articole, cum ar fi versiunea în limba rusă a ocupației ruse a regiunii Zaporijia.

Sprijin pentru Hamas

La 8 octombrie 2023, un cont X legat de Grupul Wagner a distribuit un videoclip în care se presupune că Hamas mulțumește Ucrainei pentru că i-a aprovizionat. Acesta a fost vizionat de peste 300.000 de ori și distribuit de conturi americane de extremă dreapta. A doua zi, fostul președinte rus Dmitri Medvedev a scris pe Twitter: „Ei bine, prieteni din NATO, cchiar v-ați prins, nu-i așa? Armele predate regimului nazist din Ucraina sunt acum folosite în mod activ împotriva Israelului”.

Acuzații de prelevare de organe

În aprilie 2022, Communications Security Establishment din Canada a declarat că a existat un efort coordonat din partea Rusiei de a promova rapoarte false cu privire la recoltarea de către Ucraina a organelor de la soldați, femei și copii morți.

În mai 2023, RT a difuzat un documentar intitulat Tanks for Kidneys („Tancuri pentru rinichi”), care promovează afirmații false conform cărora Ucraina vinde organe din 2014, inclusiv de la copii din orfelinate și soldați ucraineni.

Implicare în atacul de la Crocus City Hall

Oficialii ucraineni au calificat afirmațiile Rusiei potrivit cărora autorii atacului de la Crocus City Hall au încercat să fugă în Ucraina drept dezinformare „foarte îndoielnică și primitivă”, reamintind că granița este păzită intens de soldați și drone, minată în multe zone și bombardată constant de ambele părți. Publicația rusă de știri Meduza, cu sediul în Letonia, a raportat că mass-media pro-guvernamentale și finanțate de stat din Rusia au fost instruite de guvernul rus să evidențieze posibile „urme” ale implicării Ucrainei în atac.

În seara atacului, canalul de televiziune rusesc NTV a difuzat o înregistrare video trucată folosind deepfaking audio, are pretindea că îl arată pe Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, confirmând implicarea Ucrainei în atac, care se presupune că a declarat: „Este distractiv la Moscova astăzi, cred că este foarte distractiv. Mi-ar plăcea să cred că vom organiza o astfel de distracție pentru ei mai des.” Deepfake-ul a fost creat prin lipirea fluxurilor de știri anterioare ale canalului ucrainean 1+1.

Teme ucrainene

Fantoma din Kiev

Articol principal: Fantoma din Kiev.

În a doua zi a invaziei ruse din 2022 în Ucraina, videoclipuri și imagini au devenit virale pe rețelele de socializare, cu afirmații potrivit cărora un pilot ucrainean supranumit „Fantoma Kievului” a doborât 6 avioane de luptă rusești în primele 30 de ore ale războiului. Nu există nicio dovadă credibilă a existenței acestuia. Un videoclip al presupusului pilot a fost distribuit pe Facebook, și pe contul oficial de Twitter al Ministerului ucrainean al Apărării, s-a dovedit a fi din jocul video Digital Combat Simulator World. O fotografie modificată a fost distribuită și de fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko. La 30 aprilie 2022, Forțele Aeriene Ucrainene au cerut „comunității ucrainene să nu neglijeze regulile de bază ale igienei informațiilor” și să „verifice sursele informațiilor, înainte de a le răspândi”, afirmând că Fantoma Kievului „întruchipează spiritul colectiv al piloților cu înaltă calificare ai Brigăzii Tactice de Aviație, care apără cu succes Kievul și regiunea”.

Forțele aeriene ucrainene au recunoscut ulterior că Fantoma din Kiev a fost o invenție. În ciuda acestui fapt, The Times și alte câteva publicații au publicat articole fără dovezi, afirmând că pilotul a fost real și a murit.

Campania de pe Insula Șerpilor

Articol principal: Campania din 2022 de pe Insula Șerpilor.

La 24 februarie 2022, ziarul ucrainean Ukrainska Pravda a publicat o înregistrare audio virală în care echipajul unei nave de război rusești le propunea polițiștilor de frontieră ucraineni de pe Insula Șerpilor să se predea forțelor ruse. Unul dintre polițiștii de frontieră a răspuns spunând: „Navă de război rusă, du-te dracului”.

Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat moartea polițiștilor de frontieră. Câteva zile mai târziu, oficialii ucraineni au raportat că polițiștii de frontieră erau în viață și fuseseră capturați de trupele ruse. The New York Times a declarat că povestea „Fantomei de la Kiev” era probabil falsă și că afirmația că polițiștii de frontieră de pe Insula Șerpilor fuseseră cu toții uciși era falsă și că ambele cazuri erau fie propagandă, fie campanii pentru a ridica moralul.

Contraofensiva sudică ucraineană

Vezi și: Decepție militară.

În vara anului 2022, o serie de oficiali ucraineni au răspândit informații înșelătoare cu privire la iminenta contraofensivă ucraineană din sudul țării în regiunea Herson, pentru a recâștiga controlul asupra Hersonului. Forțele speciale ucrainene au declarat că contraofensiva ucraineană foarte mediatizată din regiunea Herson a fost o campanie militară de dezinformare menită să distragă atenția forțelor ruse de la ofensiva reală care se pregătea în regiunea Harkov. Taras Berezovets, un purtător de cuvânt al brigăzii de forțe speciale ucrainene, a declarat: „[A fost] o mare operațiune specială de dezinformare. ... [Rusia] a crezut că va fi în sud și și-a mutat echipamentul. Apoi, în loc de sud, ofensiva a avut loc unde se așteptau mai puțin, iar acest lucru i-a făcut să intre în panică și să fugă”.

Zvonuri despre mobilizarea Rusiei

Alexander Titov de la Queen's University Belfast notează că zvonurile despre o nouă mobilizare rusă sunt „parțial o campanie de dezinformare lansată de Kiev pentru a semăna disensiuni în Rusia” și că „răspândirea zvonurilor despre o mobilizare iminentă în Rusia face parte în mod clar din războiul psihologic al Ucrainei, dar cu cât o fac mai des fără să se întâmple nimic, cu atât devine mai puțin credibilă”.

La 22 septembrie 2022, „baza de recrutare” a mobilizării ruse din 2022 a grupului de hackeri Anonymous a început să se răspândească pe canalele Telegram ucrainene. După cum s-a afirmat, fișierul distribuit ar fi conținut datele din pașaportul a peste 305 mii de ruși supuși mobilizării „în primul rând”. De asemenea, s-a menționat că hackerii Anonymous au obținut datele prin piratarea site-ului web al Ministerului rus al Apărării, dar grupul însuși nu a raportat această scurgere. Ministerul nu a comentat presupusa scurgere de informații, dar a repostat „War on Fakes”, un canal Telegram. Acesta spune că baza de date publicată „este compilată din mai multe baze de date deschise și nu are nimic de-a face cu Ministerul Apărării”. Ruslan Leviev, fondatorul Conflict Intelligence Team, și Andrei Zakharov, corespondent al BBC News Russian, sunt de părere că „baza de recruți” este un fals.

La 30 decembrie 2022, Oleksii Reznikov a anunțat un al doilea val de mobilizare rusă, care trebuia să înceapă la 5 ianuarie 2023

În decembrie 2022, ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov și șeful serviciilor de informații militare Kîrîlo Budanov au afirmat că un nou val de mobilizare va începe la 5 ianuarie 2023, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Apoi, în luna ianuarie a aceluiași an, oficialii ucraineni au continuat să afirme că 500.000 de persoane vor fi mobilizate în aceeași lună.

La 9 ianuarie 2023, pe rețelele de socializare s-a răspândit informația că Serviciul Federal de Securitate a trimis tuturor serviciilor de frontieră un ordin de restricționare a plecării cetățenilor ruși supuși recrutării pentru serviciul militar. La 11 ianuarie, această declarație a fost publicată, printre altele, de Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina. Secretarul de presă al președintelui rus Dmitri Peskov a calificat acest lucru drept „sabotaj informațional”. Șeful grupului pentru drepturile omului Agora, Pavel Cikov, a numit „ordinele” un fals, deoarece „ordinele au fost executate necorespunzător, deși sunt similare cu cele originale.”. Factcheck.kg a observat că, în conformitate cu GOST-ul rusesc pentru documentele oficiale, data trebuie indicată într-un „mod verbal-digital” și că atunci când se scrie un ordin este necesar să se facă referire și la lege. Punctul 12 conține un caracter suplimentar, ceea ce este, de asemenea, inacceptabil. De asemenea, documentul nu este certificat prin sigiliul sau semnătura funcționarilor sau organizațiilor relevante și, prin urmare, este un fals.

La 5 septembrie 2023, un document presupus semnat de Serghei Șoigu privind un nou val de mobilizare rusă a apărut în mass-media ucraineană și pe canalele Telegram (inclusiv UNIAN). Reprezentanții regionali și federali ai autorităților ruse au numit „ordinul” un fals. Presa independentă rusă SOTA a concluzionat că era un fals și a furnizat o serie de argumente în sprijinul acestei opinii; de exemplu, în legislația rusă nu există „reprezentanți ai comisariatelor militare”, ci comisari militari. Câteva zile mai târziu, la 11 septembrie, Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene a publicat o declarație nefondată potrivit căreia Rusia ar putea lansa în curând o campanie majoră de mobilizare a 400.000 - 700.000 de persoane.

Alte dezinformări

Mass-media s-a concentrat mult mai puțin asupra modului în care propaganda altor țări în timpul invaziei Rusiei în Ucraina a lucrat pentru a promova anumite narațiuni.

Russosphere

Russosphere este o rețea socială de limbă franceză care promovează propaganda prorusă în Africa. A fost creată în 2021, dar lansată complet în februarie 2022, înainte de invazia Ucrainei. A acumulat peste 65.000 de adepți pe platformele de socializare precum Facebook, YouTube și Twitter, precum și Telegram și VK. Postările rețelei acuză de obicei Franța de „colonialism” modern, descriu armata ucraineană drept „naziști” și „sataniști” și laudă Grupul Wagner, o companie militară privată rusă. La începutul anului 2023, BBC și Logically au raportat că Russosphere a fost creată de Luc Michel, un activist belgian de extremă dreapta.

Falsuri care implică celebrități

În decembrie 2023, Microsoft a dezvăluit că mesajele înregistrate de actori americani pe site-ul web Cameo au fost reutilizate pentru a răspândi dezinformări cu privire la faptul că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski este dependent de droguri pe rețelele de socializare și în presa de stat rusă. Wired a raportat că imagini ale celebrităților occidentale editate pentru a conține citate proruse și anti-ucrainene au fost răspândite pe Facebook, operațiunea fiind legată de Doppelganger, o campanie de dezinformare rusă.

Cenzură

În Rusia

  La 4 martie 2022, Putin a promulgat un proiect de lege care introduce pedepse cu închisoarea de până la 15 ani pentru cei care publică „informații false cu bună știință” despre armata rusă și operațiunile acesteia, guvernul rus hotărând care este adevărul, ceea ce a determinat unele instituții media din Rusia să nu mai relateze despre Ucraina sau să își închidă postul de presă. Deși Constituția Rusă din 1993 are un articol care interzice în mod expres cenzura, aparatul rus de cenzură Roskomnadzor a ordonat mass-mediei din țară să utilizeze numai informații din surse ale statului rus sau să se confrunte cu amenzi și blocări, și a acuzat o serie de instituții media independente că răspândesc „informații neadevărate semnificative din punct de vedere social” despre bombardarea orașelor ucrainene de către armata rusă și despre moartea civililor.

Roskomnadzor a lansat o anchetă împotriva Novaia gazeta, Eho Moskvî, inoSMI, Mediazona, New Times, TV Rain și a altor instituții media ruse independente pentru publicarea de „informații inexacte cu privire la bombardarea orașelor ucrainene și la victimele civile din Ucraina ca urmare a acțiunilor armatei ruse”. La 1 martie 2022, guvernul rus a blocat accesul la TV Rain, precum și la Echo of Moscow, ca răspuns la acoperirea invaziei Ucrainei de către forțele ruse. Canalul s-a închis, directorul său general anunțând că vor „opri temporar operațiunile”, la 3 martie 2022; frecvențele sale au fost ulterior reatribuite postului de propagandă de stat rus Sputnik Radio. Novaya Gazeta și-a încetat publicațiile la 28 martie 2022, iar licența sa de publicare a fost revocată la 5 septembrie, dar a fost reluată rapid în Letonia sub numele de Novaya Gazeta Europe. Site-urile Radio Free Europe/Radio Liberty, The Moscow Times, Radio France Internationale, The New Times și BBC News Russian au fost blocate.

Din decembrie 2022, peste 4.000 de persoane au fost urmărite penal în temeiul legilor privind „știrile false” în legătură cu războiul din Ucraina. Hugh Williamson, director pentru Europa și Asia Centrală la Human Rights Watch, a declarat că „Aceste noi legi fac parte din efortul nemilos al Rusiei de a suprima orice disidență și de a se asigura că populația [rusă] nu are acces la nicio informație care contrazice povestea Kremlinului privind invazia Ucrainei”.

Din cauza legislației ruse privind știrile false, autoritățile ruse au blocat Facebook și Twitter, în timp ce TikTok din Rusia a interzis noile încărcări. Cu toate acestea, un studiu realizat de Tracking Exposed a constatat că TikTok a blocat tot conținutul din afara Rusiei, dar a continuat să găzduiască videoclipuri vechi încărcate de conturi din Rusia și a permis mass-mediei de stat ruse să continue să posteze, fiind descrisă ca înființarea unui „splinternet” în cadrul unei platforme globale de social media. Cenzura vagă a TikTok a permis știri pro-Kremlin, dar a blocat conturile străine și criticii războiului, ca urmare „rușii au rămas cu un TikTok înghețat, dominat de conținut pro-război”.

În China

Pentru informații suplimentare, vezi China și invazia rusă din Ucraina

BBC a raportat că acoperirea războiului a fost puternic cenzurată pe rețelele sociale din China. Multe povești și relatări care susțineau una sau cealaltă tabără au fost eliminate. Un grup de cercetare taiwanez a acuzat mass-media chineză că „citează în mod regulat dezinformări și teorii ale conspirației din surse rusești”.

În martie 2022, China Global Television Network (CGTN) a plătit pentru reclame digitale pe Facebook, vizând utilizatorii cu buletine de știri care conțineau subiecte de discuție pro-Kremlin, după ce Meta Platforms a interzis reclamele media rusești de stat. În aceeași lună, CGTN a repetat afirmațiile nefondate ale Rusiei privind existența unor laboratoare de arme biologice în Ucraina. O directivă internă divulgată de The Beijing News a ordonat angajaților săi să nu publice știri care erau „negative cu privire la Rusia”. O analiză a constatat că aproape jumătate din postările de pe rețelele sociale Weibo foloseau surse din Rusia care erau pro-Putin sau descriau Ucraina în termeni negativi, în timp ce o altă treime din postări erau antioccidentale și dădeau vina pe NATO, în timp ce foarte puține postări descriau războiul în termeni neutri. Mai mulți profesori de istorie au scris o scrisoare deschisă în care se opuneau ferm sprijinului Chinei pentru „războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, dar postarea lor a fost rapid ștearsă de cenzori, în timp ce unei celebrități care a criticat Rusia în legătură cu invazia i-a fost suspendat contul.

Efectele dezinformării rusești

Putin și Konstantin Ernst, șeful principalului post de televiziune controlat de stat din Rusia, Channel One

Facebook a dezvăluit o campanie rusă care folosea conturi false și încercări de piratare a conturilor unor ucraineni importanți. Există informații conform cărora personalul guvernului rus caută „conținut organic” postat de utilizatori autentici în sprijinul Kremlinului, asigurându-se în același timp că acestea nu încalcă orientările platformei, apoi amplifică aceste postări. Cercetătorii au descoperit că Agenția Rusă de Cercetare pe Internet a operat numeroase ferme de troli care trimiteau spam criticilor Kremlinului cu comentarii pro-Putin și pro-război.

În februarie 2022, Eliot Higgins de la Bellingcat a apreciat că calitatea videoclipurilor rusești de dezinformare a scăzut, dar a rămas deosebit de eficientă pentru vechea generație de ruși.

Unii observatori au remarcat ceea ce au descris ca fiind o „luptă între generații” în rândul rușilor cu privire la percepția războiului, rușii mai tineri opunându-se adesea războiului, iar rușii mai în vârstă fiind mai predispuși să accepte versiunea prezentată de mass-media controlată de stat în Rusia. Kataryna Wolczuk, membru asociat al programului „Rusia și Eurasia” al Chatham House, a declarat că „[Vârstnicii] ruși sunt înclinați să gândească în conformitate cu «narațiunea» oficială conform căreia Rusia apără vorbitorii de limbă rusă din Ucraina, deci este vorba despre oferirea de protecție mai degrabă decât despre agresiune.” Aproximativ două treimi dintre ruși folosesc televiziunea ca sursă principală de știri zilnice. Potrivit companiei de informații privind amenințările cibernetice Miburo, aproximativ 85% dintre ruși își obțin majoritatea știrilor din mass-media ruse controlate de stat.

Mulți ucraineni spun că rudele și prietenii lor din Rusia au încredere în ceea ce le spune presa controlată de stat și refuză să creadă că există un război în Ucraina și că armata rusă bombardează orașele ucrainene.

Unii comentatori occidentali au susținut că principalul motiv pentru care mulți ruși l-au susținut pe Putin și „operațiunea militară specială” din Ucraina are legătură cu propaganda și dezinformarea. La sfârșitul lunii martie, un sondaj realizat în Rusia de Centrul Levada a ajuns la următoarea concluzie: Când au fost întrebați de ce cred că are loc operațiunea militară, respondenții au spus că este pentru a proteja și apăra civilii, etnicii ruși sau vorbitorii de limbă rusă din Ucraina (43%), pentru a preveni un atac asupra Rusiei (25%), pentru a scăpa de naționaliști și a „denazifica” Ucraina (21%) și pentru a încorpora Ucraina și/sau regiunea Donbas în Rusia (3%)”.

În China, India, Indonezia, Malaysia, Africa, lumea arabă, și America Latină, unii utilizatori ai rețelelor de socializare au manifestat simpatie pentru relatările rusești. Un studiu realizat de Universitatea Airlangga a arătat că 71% dintre internauții indonezieni au sprijinit invazia. Acest sprijin s-a datorat afecțiunii pentru conducerea de om puternic a lui Putin, precum și alinierilor politice anti-americane și anti-occidentale. În plus, mulți indonezieni au sprijinit Rusia datorită rapoartelor pozitive despre Ramzan Kadîrov și afirmațiilor conform cărora Regimentul Azov și-a acoperit gloanțele cu untură de porc pentru a fi folosite împotriva trupelor cecene musulmane în timpul invaziei.

O serie de patru sondaje online realizate de Fundația Anticorupție a lui Alexei Navalnîi a constatat că, între 25 februarie și 3 martie, ponderea respondenților din Moscova care considerau Rusia un „agresor” a crescut de la 29% la 53%, în timp ce ponderea celor care considerau Rusia un „pacificator” a scăzut la jumătate, de la 25% la 12%. La 5 aprilie 2022, Alexei Navalnîi a declarat că „monstruozitatea minciunilor” din mass-media de stat din Rusia „este inimaginabilă. Și, din păcate, la fel este și puterea sa de convingere pentru cei care nu au acces la informații alternative.” El a scris pe Twitter că «belicoșii» din rândul personalităților mass-media rusești de stat ”ar trebui să fie tratați ca criminali de război. De la redactorii-șefi la gazdele talk-show-urilor și până la editorii de știri, [ei] ar trebui sancționați acum și judecați într-o zi”.

Combaterea dezinformării rusești

Logo-ul NAFO

O mascotă NAFO pe un tanc rusesc distrus, expus în fața ambasadei Rusiei din Berlin

Departamentul de Stat al Statelor Unite și Serviciul European de Acțiune Externă al Uniunii Europene (UE) au publicat ghiduri menite să răspundă dezinformării rusești. Twitter a suspendat toate campaniile publicitare din Ucraina și Rusia în încercarea de a reduce dezinformarea răspândită prin reclame. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat la 27 februarie interzicerea la nivelul UE a canalelor de știri RT și Sputnik, sponsorizate de statul rus, după ce Polonia și Estonia făcuseră același lucru cu câteva zile înainte.

Reddit, un site american de agregare a știrilor sociale, de clasificare a conținutului și de discuții, a pus în carantină subredditurile r/Russia, subredditul național al Rusiei, și r/GenZedong, un subreddit autodescris „dengist” în martie 2022, după ce ambele subreddituri răspândeau dezinformări rusești. În cazul r/Russia, administratorii site-ului l-au îndepărtat pe unul dintre moderatorii săi pentru răspândirea de dezinformări. Subrubrica soră a r/Russia, r/RussiaPolitics, a fost de asemenea pusă în carantină din motive similare. Atunci când subredacțiile sunt puse în carantină, acestea nu apar în căutări, recomandări și în feed-urile utilizatorilor, iar oricărei persoane care încearcă să acceseze subredacțiile puse în carantină i se afișează un avertisment cu privire la conținut, pe care trebuie să îl recunoască pentru a-l putea accesa.

În mai 2022 a fost creat un grup care s-a autointitulat NAFO, cu scopul de a posta comentarii ireverențioase despre război și meme-uri de promovare a Ucrainei sau de batjocorire a efortului de război și a strategiei rusești folosind un „câine de desene animate” bazat pe Shiba Inu. NAFO a fost considerat de The Washington Post ca având un impact semnificativ asupra fermelor de troli rusești. La 28 august 2022, contul oficial de Twitter al Ministerului Apărării al Ucrainei a transmis pe Twitter aprecierea sa față de NAFO, cu o imagine cu rachete trase și un „Fella” îmbrăcat într-o uniformă de luptă, cu mâinile pe față, într-o poziție de apreciere.

Vezi și

• Războiul cibernetic al Rusiei
• Băiatul crucificat – reportaj de propagandă rusesc din 2014 despre atrocitățile din Ucraina
• Războiul informațional – utilizarea și gestionarea în spațiul de luptă a tehnologiei informației și comunicațiilor
• Amenințări nucleare în Invazia Rusiei în Ucraina
• Panfilov's Twenty-Eight Guardsmen – exemplu de dezinformare sovietică în al Doilea Război Mondial
• Brigăzile web rusești – comentatori pe internet sponsorizați de statul rus
• Rețelele sociale în războiul ruso-ucrainean – calea prin care s-a răspândit multă dezinformare
• Scurgerea de fișiere Vulkan – scurgeri care implică compania rusă NTC Vulkan în acte de criminalitate cibernetică
• Războiul informațional în timpul războiului ruso-georgian

Legături externe

• Urmărirea eliminărilor din rețelele sociale și moderarea conținutului în timpul invaziei rusești a Ucrainei din 2022