Sari la conținut

Gaby Grubea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gaby Grubea
Date personale
Născută1910
Decedată1991
București, România[2] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuAizic Zvorișteanu[1]
Cetățenie Română
OcupațieViolonistă
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicalMuzică clasică
Instrument(e)Vioară
Case de discuriElectrecord
Interpretare cuOrchestra Teatrului Barașeum
Cvartetul Radio
Orchestra Radio
Filarmonica de Stat „Oltenia” din Craiova
PremiiPremiul de Stat al Republicii Populare Române[2]
Artist emerit al României[3]
Ordinul Muncii clasa a II-a[*][3]  Modificați la Wikidata

Gaby Grubea (n. 1910, Calafat[necesită citare] - d. 1991, Ierusalim[necesită citare])[4] a fost o violonistă română-evreică[5] fondatoarea cvartetului radio și a orchestrei Teatrului Barașeum,[4] artistă emerită a Republicii Populare Române și laureată a Premiului de Stat.[5]

S-a născut în familia unor muzicieni.[6]

În 1947 a cântat ca solistă în cadrul concertului inaugural al filarmonicii „Oltenia” din Craiova.[7] La vioară f (I), alături de violonistul Isidor Wexler (vioara a II-a), violistul Marcel Gross (violă) și violoncelistul Ion Fotino (violoncel), a intrat în componența Cvartetului Radio,[5] formație înființată în 1948. Alături de aceștia a susținut prima audiție românească a Cvartetului op.22 nr.2 în sol major de George Enescu, la mai bine de un an de la moartea compozitorului. În 1955 a părăsit Cvartetul Radio.[8] În anii '50 a cântat în concerte simfonice apreciate, sub bagheta dirijorului Orchestrei Radio, Sergiu Comissiona.[9] S-a remarcat ca solistă a Comitetului de Radio.[10]

Mai târziu a emigrat din România.[11]

  1. ^ Eibenschutz, David Solomon;סאוון, מיכאילן, דאראבאן, הרצה, רדאוץ־פרוט, Volumul 2; p. 314
  2. ^ a b Decese, Minimum[*], , p. 80 
  3. ^ a b Scurt interviu cu violonista Gaby Grubea, artistă emerită, laureată a premiului de stat, Flacăra Iașului, , p. 3 
  4. ^ a b Andreescu, Andreea; Nastasă, Lucian; Varga, Andrea; Minorități etnoculturale. Mărturii documentare. Evreii din România (1945-1965); Editura Centrului de resurse pentru diversitate etnoculturală; Cluj; 2003; ISBN 978-973-85738-4-0; p. 295
  5. ^ a b c „Formațiile muzicale Radio”, în Teatru și Muzică, nr. 4, aprilie 1954 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 05 mai 2017
  6. ^ Iosif Sava: Variațiuni pe o temă de Chagall. Muzicieni evrei de la noi și din lume. Vol. II, Editura Hasefer, București, 1995, p. 65
  7. ^ „Filarmonica de stat «Oltenia» – 60 de ani de vocație culturală”, în Ararat, nr. 5-6 (45-46), mai-iunie 2007; accesat la 5 mai 2017
  8. ^ Comandașu, Cristina; Prezentarea Albumului Festivalului Internațional „George Enescu” Ediția 1 1958; Înregistrări istorice Radio România (1958); 2010; accesat la 5 mai 2017
  9. ^ en Burcescu, Cecilia; A Romanian Rhapsody: The Life of Conductor Sergiu Comissiona; Xlibris, Corp.; USA; 2008; ISBN 978-1436311731; accesat la 5 mai 2017
  10. ^ Catalan, Gabriel; „Teatrul și muzica din România în primii ani de comunism (II)”; Revista arhivelor; 2010; p. 224; accesat la 5 mai 2017
  11. ^ Karacașian, Madeleine; „Muzica lui Aram Haciaturian în România”, în Ararat, anul XIV, nr. 12 (273), 16-30 iunie 2003 Arhivat în , la Wayback Machine.; p. 8; accesat la 5 mai 2017
  12. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 88 din 28 aprilie 1951 privind acordarea titlului de Artist al Poporului din Republica Populară Română; Artist Emerit al Republicii Populare Române; Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, anul III, nr. 50, duminică 29 aprilie 1951, pp. 561–562.