Sari la conținut

Autorizare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Autorizarea, prin contrast cu autentificarea, este mecanismul prin care un sistem informațional determină ce nivel de acces trebuie de atribuit unui utilizator autentificat pentru a accesa resurse securizate, care sunt controlate de către sistem.

De exemplu, un sistem de gestiune a bazelor de date poate fi conceput în așa fel încât să prevadă care persoane au capacitatea de a obține informații de la baza de date, dar nu și de a modifica datele stocate, în timp ce alte persoane au și capacitatea de a modifica aceste date.

Sistemele de autorizare oferă răspunsuri la următoarele interogări:

  • Utilizatorul X este autorizat de a accesa resursele R?
  • Utilizatorul X este autorizat de a efectua operația P?
  • Utilizatorul X este autorizat de a efectua operația P pe resursa R?


Autentificarea și autorizarea sunt mecanisme strâns legate -- sistemele de autorizare depind de sistemele de autentificări securizate pentru a se asigura că utilizatorii sunt veridici și astfel asigurând că utilizatorii neautorizați nu vor avea acces la resursele securizate ale sistemului.