Sari la conținut

Kurszán

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Kurszán
Date personale
Născut847 d.Hr. Modificați la Wikidata
Decedat904 d.Hr. (56 de ani) Modificați la Wikidata
Bratislava, Moravia Mare Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară

Kurszán (n. 847 d.Hr. – d. 904 d.Hr., Bratislava, Moravia Mare)[1] a fost un principe maghiar,[2], partener la conducerea triburilor maghiare alături de Árpád. El a avut un rol crucial în cucerirea maghiară a Europei centrale (Honfoglalás)[3].

În 892/893, în înțelegere cu regele Germaniei Arnulf de Carintia, el a atacat statul Moravia Mare, asigurând astfel granița de răsărit a Franciei răsăritene. Cu acea ocazie, Arnulf i-a acordat toate teritoriile cucerite din Moravia. Kurszán a mai ocupat și partea sudică a Ungariei de astăzi, care aparținuse până atunci Țaratului Bulgar. În continuare, Kurszán a intrat într-o alianță cu împăratul bizantin Leon al VI-lea, după ce a devenit conștient asupra vulnerabilității dinspre sud a posesiunilor maghiare. Împreună cu bizantinii, el a atacat prin suprindere pe țarul Simeon I al Bulgariei.

În vara anului 904, Ludovic Copilul, fiul și succesorul fostului său aliat, Arnulf de Carintia, l-a invitat pe Kurszán și suita sa la negocieri. Purtate pe râul Fischa, discuțiile sau încheiat cu asasinarea întregii părți maghiare[4][5]. Din acel moment, Árpád a devenit unicul conducător al triburilor maghiare[6] și a ocupat unele dintre teritoriile fostului său coleg. Familia lui Kurszán s-a stabilit în apropiere de Óbuda, unde ei au construit Kurszánvára ("Castelul lui Kurszán"). După moartea lui Kurszán, ei au trăit sub numele de Kartal.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Acta historica Academiae Scientiarum Hungaricae, Volume 9, Magyar Tudományos Akadémia, 1963, p. 353
  2. ^ Mária Steiner, Museums in Budapest: Hungarian National Museum, Museum of Fine Arts, Hungarian National Gallery, Museum of Applied Arts, Ethnographical Museum, Budapest Historical Museum, Corvina Kiadó, 1985, p. 64
  3. ^ Györffy, György (). „Tanulmányok a magyar állam eredetéről”. Budapesta: Akadémiai Publishing Company. 
  4. ^ Timothy Reuter (). The New Cambridge Medieval History. Cambridge University Press. ISBN 0521364477. 
  5. ^ Andrew L. Simon, Istvan Lazar (). Transylvania: A Short History. ISBN 1931313210. 
  6. ^ „Conquest, Settlement, and Raids (History of Transylvania)”. Institute of History of the Hungarian Academy of Sciences, joint publication with the Hungarian Research Institute of Canada, a research ancillary of the University of Toronto. . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Sándor Katona, Árpád, Koronás Kerecsen Publishing Co., 2007