Kurszán
| Kurszán | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 847 d.Hr.  |
| Decedat | 904 d.Hr. (56 de ani) Bratislava, Moravia Mare |
| Ocupație | conducător[*] |
| Apartenență nobiliară | |
Modifică date / text  | |
Kurszán (n. 847 d.Hr. – d. 904 d.Hr., Bratislava, Moravia Mare)[1] a fost un principe maghiar,[2], partener la conducerea triburilor maghiare alături de Árpád. El a avut un rol crucial în cucerirea maghiară a Europei centrale (Honfoglalás)[3].
În 892/893, în înțelegere cu regele Germaniei Arnulf de Carintia, el a atacat statul Moravia Mare, asigurând astfel granița de răsărit a Franciei răsăritene. Cu acea ocazie, Arnulf i-a acordat toate teritoriile cucerite din Moravia. Kurszán a mai ocupat și partea sudică a Ungariei de astăzi, care aparținuse până atunci Țaratului Bulgar. În continuare, Kurszán a intrat într-o alianță cu împăratul bizantin Leon al VI-lea, după ce a devenit conștient asupra vulnerabilității dinspre sud a posesiunilor maghiare. Împreună cu bizantinii, el a atacat prin suprindere pe țarul Simeon I al Bulgariei.
În vara anului 904, Ludovic Copilul, fiul și succesorul fostului său aliat, Arnulf de Carintia, l-a invitat pe Kurszán și suita sa la negocieri. Purtate pe râul Fischa, discuțiile sau încheiat cu asasinarea întregii părți maghiare[4][5]. Din acel moment, Árpád a devenit unicul conducător al triburilor maghiare[6] și a ocupat unele dintre teritoriile fostului său coleg. Familia lui Kurszán s-a stabilit în apropiere de Óbuda, unde ei au construit Kurszánvára ("Castelul lui Kurszán"). După moartea lui Kurszán, ei au trăit sub numele de Kartal.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Acta historica Academiae Scientiarum Hungaricae, Volume 9, Magyar Tudományos Akadémia, 1963, p. 353
- ^ Mária Steiner, Museums in Budapest: Hungarian National Museum, Museum of Fine Arts, Hungarian National Gallery, Museum of Applied Arts, Ethnographical Museum, Budapest Historical Museum, Corvina Kiadó, 1985, p. 64
- ^ Györffy, György (). „Tanulmányok a magyar állam eredetéről”. Budapesta: Akadémiai Publishing Company.
- ^ Timothy Reuter (). The New Cambridge Medieval History. Cambridge University Press. ISBN 0521364477.
- ^ Andrew L. Simon, Istvan Lazar (). Transylvania: A Short History. ISBN 1931313210.
- ^ „Conquest, Settlement, and Raids (History of Transylvania)”. Institute of History of the Hungarian Academy of Sciences, joint publication with the Hungarian Research Institute of Canada, a research ancillary of the University of Toronto. .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Sándor Katona, Árpád, Koronás Kerecsen Publishing Co., 2007