Mihai Retegan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mihai Retegan

Istoricul Mihai Retegan
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România[1] Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric, profesor
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
EducațieFacultatea de Istorie din București

Mihai Retegan (n. , București, România – d. ) a fost un profesor universitar la catedra de Istorie a Universității din București, specializat în istoria românilor după Primul Război Mondial, până la prăbușirea comunismului.[2]

Studii[modificare | modificare sursă]

În 1970 a fost admis la Facultatea de Istorie din București, pe care a absolvit-o în 1974. Studiile doctorale le-a încheiat în 1993, prin acordarea titlului de Doctor în istorie.[3]

Activitatea profesională[modificare | modificare sursă]

În 1974 și-a început activitatea ca cercetător științific la „Institutul de istorie militară”, instituție ce a purtat diverse denumiri de-a lungul timpului. A încheiat această activitate în 1995, când a fost numit profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București.[3]

Afilieri[modificare | modificare sursă]

Secretar general al „Forumului European pentru Istorie și Cultură”, din București, cu filială la Chișinău.[3]

Premii, ordine și medalii[modificare | modificare sursă]

Premii[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Academiei Române pentru istorie contemporană (1985).[3]
  • Premiul Comisiei Române de Istorie Militară, pentru activitatea științifică, 1996[4]
  • Premiul Comisiei Române de Istorie Militară, pentru volumul „Armata română în anii celui de-al doilea război mondial”, 1997
  • Premiul Fundației Magazin istoric, pentru volumul „1968 din primăvară până în toamnă”, 1999
  • Premiul Fundației Magazin istoric, pentru volumul „SSI – SOE, Jurnal politic, 1941 – 1944”, 2008

Ordine și medalii[modificare | modificare sursă]

  • Medalia 50 de ani de la Revoluția ungară, conferită de președintele Ungariei, 2006[4]
  • Ordinul de Onoare, conferit de președintele Republicii Moldova, 2010[4]

Doctor honoris causa[modificare | modificare sursă]

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Individual[modificare | modificare sursă]

  • 1968 din primăvară până în toamnă, 320 p., București, Editura Rao, 1998, ISBN 9789739876001
  • 1968. Ve stínu Pražského jara. Crta k rumunské zahraniční politice, 233 p., Praga, Argo, 2002
  • Război politic în blocul comunist. Relații româno-sovietice în anii șaizeci, vol. I, 320 p., București, Editura Rao, 2002
  • SSI - SOE jurnal politic, București, Editura Rao, 2007
  • Povestea unei trădări. Spionajul britanic în România 1940-1944, 352 p., București, Editura Rao, 2010

În colaborare[modificare | modificare sursă]

  • Armata română în aI Doilea Război Mondial, vol I. Eliberarea Basarabiei și a părții de Nord a Bucovinei (22 iunie - 26 iulie 1941). Coordonatori col dr. Alesandru Duțu și conf. univ. dr. Mihai Retegan, București, Editura Militară, 1996

Note[modificare | modificare sursă]