Șimleu Silvaniei
Șimleu Silvaniei | |||
Szilágysomlyó Schomlenmarkt | |||
— oraș — | |||
| |||
Localizarea orașului pe harta României | |||
Coordonate: 47°13′48″N 22°48′0″E / 47.23000°N 22.80000°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Sălaj | ||
SIRUTA | 139884 | ||
Atestare documentară | 1251 | ||
Reședință | Șimleu Silvaniei[*] | ||
Componență | Șimleu Silvaniei[*] , Bic, Cehei, Pusta | ||
Guvernare | |||
- Primar | Mihai-Cristian Lazar[*][1] (PNL, ) | ||
Suprafață | |||
- Total | 62,26 km² | ||
Altitudine | 234 m.d.m. | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 13.948 locuitori | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 455300[2] | ||
Localități înfrățite | |||
- Nyírbátor | Ungaria | ||
- Szarvas | Ungaria | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
Poziția localității Șimleu Silvaniei | |||
Șimleu Silvaniei în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 | |||
Modifică date / text |
Șimleu Silvaniei (în maghiară Szilágysomlyó, în traducere Șimleu Sălajului, în germană Schomlenmarkt, în idiș שאמלויא, Shamloya) este un oraș în județul Sălaj, Transilvania, România, format din localitățile componente Bic, Cehei, Pusta și Șimleu Silvaniei (reședința). Conform recensământului din anul 2011, Șimleu Silvaniei are o populație de 14.436 locuitori.
Geografie
[modificare | modificare sursă]Situat în nord-estul regiunii istorice Crișana, în partea de vest a județului Sălaj, la o distanță de 29 km față de municipiul Zalău, orașul Șimleu Silvaniei cu localitățile rurale componente, Bic, Cehei și Pusta, se întinde pe o suprafață de 62,26 km2 în depresiunea Șimleului, sub Măgura Șimleului, în bazinul hidrografic al Crasnei, lângă vechea așezare dacică Dacidava.
Istoric
[modificare | modificare sursă]- Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul administrativ al orașului au scos la lumină un bogat material ce a aparținut populației iazige. Două tezaure formate din piese de aur descoperite la Șimleu, datate din secolul al V-lea, se află în prezent expuse la muzeele de istorie din Viena și Budapesta.
- Localitatea a fost atestată prima dată documentar în anul 1251 când, într-un act emis la Alba Iulia, se amintește de Vathasomlyowa, prima denumire cunoscută a localității; în 1429 devine târg și este cunoscut sub denumirea de oppidum Somllyo, iar la 1854 este cunoscut ca Szilágy-Somlyó.
- Istoria medievală a Șimleului este strâns legată de familia Báthory, care a jucat roluri importante în istoria Transilvaniei. Cetatea Șimleu intră în posesia familiei mai sus amintite în urma căsătoriei lui Ladislau Báthory cu Anna Medgyesaljai, în anul 1351.
- Cetatea Șimleului a fost de-a lungul istoriei reședința principilor ardeleni din familia Báthory, fiind teatru de război pentru armatele turcești, care în anul 1660 au incendiat orașul. A fost și un centru important, vizat de răsculații curuți și locul de unde generalul Iosif Bem a pornit, în anul 1848, acțiunile militare pentru ocuparea orașelor de pe Someș: Jibou, Dej și Cluj.
- În anul 1810 a fost înființat Vicariatul Silvaniei, iar orașul a devenit un centru al intelectualității românești, găzduind o școală primară românească, departamentul sălăjean al Astrei, tipografia românească Victoria etc., aflându-se sub îndrumarea lui Simion Bărnuțiu.
- În anul 1825 s-a deschis gimnaziul călugărilor minoriți din Șimleu Silvaniei, monument istoric care adăpostește în prezent internatul Colegiului Tehnic „Iuliu Maniu”.
- În 1916 s-a inaugurat noua clădire a gimnaziului romano-catolic, în care a fost deschis primul liceu românesc din Sălaj, în anul 1919.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Șimleu Silvaniei se ridică la 13.948 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 14.436 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (55,69%), cu minorități de maghiari (15,54%) și romi (13,16%), iar pentru 15,33% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt ortodocși (45,74%), cu minorități de reformați (10,98%), baptiști (9,47%), romano-catolici (6,38%), penticostali (5,21%) și greco-catolici (5,16%), iar pentru 16,05% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 7.448 de locuitori, din care 3.434 maghiari (46,1%), 2.340 români (31,4%), 1.526 evrei (20,4%) etc.[6] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.159 greco-catolici (28,9%), 1.817 reformați (24,3%), 1.738 romano-catolici (23,3%), 1.568 mozaici (21,0%), 126 ortodocși (1,6%) etc.[7]
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Orașul Șimleu Silvaniei este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Mihai-Cristian Lazar[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 10 | |||||||||||
Partidul Social Democrat | 4 | |||||||||||
Uniunea Democrată Maghiară din România | 3 |
Economie
[modificare | modificare sursă]- Alături de municipiul Zalău, orașul Șimleu Silvaniei este un important centru economic al județului Sălaj. Industria prelucrării lemnului, industria textilă și industria alimentară sunt bine reprezentate în oraș, iar activitățile sectorului terțiar au căpătat în ultimii ani ponderi din ce în ce mai însemnate.
- Calitatea șampaniei produsă la Șimleul Silvaniei, a dus faima acestui oraș, atât în țară, cât și în străinătate.
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]- Ruinele cetății Báthory (secolul XVI), de fapt un castel rezidențial, a fost un interesant reprezentant al arhitecturii renascentiste din Transilvania. Este alcătuit din două incinte fortificate, construite în două etape. Aflat azi în ruină, castelul păstrează pavilionul porții, cu două nivele, deasupra gangului boltit. Se mai păstrează de asemenea două turnuri, un bastion și o parte din zidurile de apărare. În 2007 au avut loc săpături arheologice în vederea unei restaurări și eventuale puneri în valoare a sitului arheologic.[9]
- Biserica Romano-Catolică (datează din 1532), construită în stil gotic, supraînălțată în 1892.[9]
- Sinagoga, construită în anul 1876 și transformată în primul Muzeu al Holocaustului din Transilvania de Nord. Inaugurarea muzeului a avut loc în 2005.[9]
- În apropierea orașului, la 3 km, se află Mănăstirea Bic, care este un loc de pelerinaj și un atractiv punct turistic, unic în regiune.
- Orașul este, de asemenea, cunoscut prin celebra fabrică de champagne, ale cărei galerii subterane se întind pe 3,5 km.
- Gimnaziul călugărilor minoriți din Șimleu Silvaniei, în prezent internatul Grupului școlar „Iuliu Maniu”
- Biserica ortodoxă „Sfinții Apostoli” din Cehei (1765).
- Orașul este așezat la poalele dealului Măgura, unde în epoca dacică a existat cetatea Dacidava, zona fiind locuită de dacii liberi. Pe același amplasament, în evul mediu a fost construită o fortificație din lemn și pământ. Ruinele, vizibile azi, aparțin ultimei faze de piatră a cetății, datate după toate probabilitățile între 1315-1317 (prima fază de piatră aparținând celei de a doua jumătăți a secolului al XIII-lea). Tot aici au fost descoperite mai multe vestigii arheologice, printre care și două tezaure de argint și unul de aur, care acum se află la Viena.
- Biserica reformată, ridicată în anul 1730.[9]
- Panorama de pe înălțimile Măgurii Șimleului, spre depresiune,
- Balta Cehei, rezervație naturală
- Ștrandul termal „Broscăria”, situat la doar 5 km de oraș. Funcționează cu apă termală, pe parcursul întregului an.[9]
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Ștefan Báthory (1533 - 1586), principe al Transilvaniei și rege al Poloniei;
- Sofia Báthory (? - 1680), nepoata lui Gabriel Báthory și soția lui Gheorghe Rákóczi al II-lea;
- Iuliu Maniu (1873 - 1953), politician, membru de onoare al Academiei Române;
- Ioan Ossian (1885 - 1953); un liceu din oraș îi poartă numele[10];
- Simion Oros (1885 - 1972), pedagog, gazetar, literat, om de cultură din Transilvania.
- Cassiu Maniu (1867 - 1943), avocat, profesor, filozof și jurnalist;
- Kristóf Báthory (1530 - 1581), voievod al Transilvaniei.
- Cornelia Maniu (1876 - 1956), delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
- György Bölöni (1882 - 1959), jurnalist;
- Miklós Nyiszli (1901 - 1956), medic, supraviețuitor al deportării în lagărele naziste de exterminare, autor al "Am fost medic la Auschwitz";
- Joe Pasternak (1901 - 1991), realizator de filme, emigrat în SUA.
- Ionel Cheregi (1910 - 1980) publicist, debutul în anul 1927 la "Gazeta de Duminecă"
- Ion Gheție (1930 - 2004), lingvist, filolog;
- Ladislau Hosszú (1913 - 1983), preot romano-catolic, ordinarius în dioceza din Oradea;
- Francisc Deak (n. 1927), jurnalist;
- Zoltan Farmati (1924 - 2006), fotbalist, jucător de legendă al clubului UTA Arad;
- Elly Gross (n. 1929), supraviețuitoare a Holocaustului, despre care a scris diverse lucrări;
- Ioan Pușcaș (1932 - 2015), medic gastroenterolog; a descoperit un tratament foarte eficace pentru ulcer gastric; Cetățean de Onoare al orașului;
- Alexandru Jula (1934 - 2018), interpret de muzică ușoară;
- Andras Levente Fekete Szabó (n. 1953), senator
- Mirel Taloș (n. 1973), politician, prozator și memorialist literar, autor al romanului 'Undeva in Transilvania', 2019;
- Szabó Ödön (n. 1975), politician UDMR.
Cetățeni de onoare
[modificare | modificare sursă]- Prof. univ. Dr. Ioan Pușcaș
- Vida Iuliu
- Takács Constantin Nicolae
- Ing. Bilț Ioan Cristian
- Dirijorul și compozitorul Marius Cuteanu
- Dr. Veress Ștefan
- Prof. Fodor Lászlo
- Dr. Ioan Ossian
- Dan Ben Eliezer
- Maica stareta Marina
- Ioan Pop
Localități înfrățite
[modificare | modificare sursă]- Szarvas, Ungaria
- Nyírbátor, Ungaria
- Albertirsa, Ungaria
- Petah Tikva, Israel
- Rîșcani, Republica Moldova
Imagini
[modificare | modificare sursă]-
Șimleu Silvaniei
(desen din sec. XIX) -
Șimleu Silvaniei
(Strada Primăriei; înc. sec. XX) -
Șimleu Silvaniei
(sinagoga; înc. sec. XX) -
Judecătoria Șimleu Silvaniei (monument istoric, fosta „Bancă Silvania”)
-
Biserica reformată (monument istoric)
-
Șimleu Silvaniei
(vedere de ansamblu) -
Biserica Romano-Catolică
-
Biserica Romano-Catolică
-
Parohia romano-catolică
-
Primăria orașului
-
Școala gimnazială „Báthory István”
-
Castelul Báthory
-
Castelul Báthory
-
Casa memorială „Iuliu Maniu” (monument istoric)
-
Placa comemorativă
-
Biserica ortodoxă Sfinţii Împăraţi din Şimleu Silvaniei
-
Școala Gimnazială „Silvania” (monument istoric)
-
Bustul lui Corneliu Coposu
-
Mănăstirea Bic
-
Bustul lui Simion Bărnuțiu (monument istoric)
-
Sinagoga din Șimleu Silvaniei (monument istoric)
-
Ocolul silvic și placă comemorativă
-
Cehei
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale parțiale din 27 iunie 2021, Biroul Electoral Central, accesat în
- ^ https://coduripostaleok.ro/cod-postal-455300 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ Recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II. pag. 384.
- ^ Recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II. pag. 713.
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ a b c d e Biblioteca Județeană I.S. Bădescu Sălaj (). Sălaj - Ghidul Localităților (ed. Ediția a II-a, revizuită și adăugită). Zalău. pp. 57–59. ISBN 978-973-0-24720-6.
- ^ Profesorul Ioan OSSIAN, Șimleu Silvaniei, site-ul oficial al Primăriei Șimleu Silvaniei,
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Gazeta Șimleului, anul III, nr.5, iulie 2007 (publicație de informare editată de primăria orașului Șimleu Silvaniei)
- Vasile Vetișanu-Mocanu, Cartea Șimleului: Repere istorice și culturale ale vieții românești din cele mai vechi timpuri până în 1940, București, Editura Litera, 1985
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Șimleu silvaniei: monografie arheologică. Istoricul cercetărilor, Vol. 1, Editura Mega, 2006
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Site-ul orașului
- Szilágysomlyó imagini cu situri istorice din oraș
|
|