Sari la conținut

Aeroportul Bruxelles

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Brussels Airport)
Nu confundați cu Aeroportul Bruxelles-Sud.
Brussels Airport
nl Brussel-Nationaal Luchthaven
fr Aéroport de Bruxelles-National
Identificare
Cod IATABRU
Cod ICAOEBBR - EBMB
Localizare
Coordonate50°54′05″N 004°29′04″E ({{PAGENAME}}) / 50.90139°N 4.48444°E
Altitudine56 m.d.m.
LocalitateZaventem  Modificați la Wikidata
StradăA201 f.n., Zaventem, Belgia
Țară Belgia
Zonă deservităRegiunea Capitalei Bruxelles
Bruxelles[1]  Modificați la Wikidata
Distanță până în centrul orașului12 km[2]
Istorie
Denumit dupăBruxelles  Modificați la Wikidata
Data deschiderii  Modificați la Wikidata
Dotări și structură
TerminaleVechiul terminal;
Terminalul Connector;
Capacitate
(Pasageri pe an)		35 mil.
Legături feroviareGara Brussels Airport
(trenuri IC[3])
Administrație și operare
OperatorBrussels Airport Company NV/SA (ex-BIAC);
Componenta aeriană;
Angajați60.000 (angajați direct și indirect)[4]
Linii aeriene și operatori78[4]
Destinații238[4]
Pasageri21,8 mil. (în 2016)[4][5][6]
Mărfuri495.000 t[4]
Trafic de avioane163.921 decolări
163.474 aterizări
(date valabile în 2015)[7]
Sistem de piste
Orientare Dimensiuni Suprafața
07L/25R (doar decolări) 3.638 x 45[8] m Asfalt
07R/25L (doar decolări) 3.211 x 45[8][9] m Asfalt
01/19 (doar aterizări) 2.987 x 50[8] m Asfalt
Prezență online
site web oficial
pagină Facebook
cont Twitter
Instagram account
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Aeroportul Bruxelles, denumit oficial Brussels Airport (IATA: BRU, ICAO: EBBR) (anterior numit în neerlandeză Brussel-Nationaal și în franceză Bruxelles-National), denumire colocvială Aeroportul Zaventem, este un aeroport internațional aflat la 12 km nord-est de Bruxelles[10], capitala Belgiei. În 2016, circa 21,7 milioane de pasageri au trecut prin Brussels Airport, poziționându-l ca al 26-lea cel mai aglomerat aeroport european.[6] Brussels Airport este situat parțial în comuna Zaventem, parțial în zona Diegem din comuna Machelen și parțial în Steenokkerzeel,[11][12] localități din Regiunea flamandă a Belgiei. Aeroportul este gazda a circa 260 de companii, care angajează în mod direct 20.000 de persoane, și servește ca bază logistică pentru Brussels Airlines și TUIfly Belgium. În total, circa 60.000 de persoane sunt angajate în mod direct sau indirect în zona Brussels Airport.[4]

Compania care operează aeroportul se numește Brussels Airport Company N.V./S.A.; înainte de 19 octombrie 2006, numele acesteia era BIAC (Brussels International Airport Company), fiind creată printr-o lege care stabilea fuziunea dintre BATC și departamentele pentru operațiuni terestre ale RLW/RVA. Din 2011, aeroportul este deținut în proporție de 39% de Fondul de Pensii al Profesorilor din Ontario, organizație cu sediul în Toronto, de fondul Macquarie Group (36%) și de Statul belgian (25%).[13]

Pe 22 martie 2016, sala de plecări a aeroportului a fost puternic avariată de explozia a două bombe. Aeroportul a fost închis până pe 3 aprilie 2016, când a fost redeschis cu ajutorul unor structuri de primire temporare care asigurau operarea lui la mai puțin de 20% din capacitatea anterioară.[14] Treptat, aeroportul a redevenit complet operațional, atingând un record de 90.000 de pasageri pe 29 iulie 2016.[15]

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Primii ani

[modificare | modificare sursă]

Originile aeroportului din Zaventem datează din 1940, când forțele de ocupație germane au confiscat 600 ha de terenuri agricole destinate ca eventual aerodrom de rezervă („Steenokkerzeel”).[16] Acolo, Luftwaffe a instalat baza aeriană Fliegerhorst Melsbroek[16] și a construit 3 piste în formă de triunghi: pista 02/20, pista 07L/25R (ambele în uz și astăzi) și pista 12/30. Clădirile aeroportului au fost construite în municipalitatea Melsbroek din apropiere și nu în Zaventem, de aceea aerodromul a fost denumit de localnici Melsbroek. Conform unei legende urbane, germanii ar fi ales poziția aeroportului după ce au întrebat localnicii, iar aceștia le-au indicat un loc în care se producea adesea ceață.

După eliberarea de la 3 septembrie 1944, infrastructura germană de la Melsbroek a căzut în mâinile britanicilor. Când vechiul aeroport civil din Haren a devenit prea mic, autoritățile belgiene au decis să folosească aerodromul de la Melsbroek pentru dezvoltarea unui nou aeroport național.[16] În 1948 a fost gata noul terminal construit pentru a înlocui clădirea de lemn. În același an, pistele 02/20 și 07L/25R au fost prelungite până la 1.200 m, respectiv 2.450 m, în timp ce pista 12/30 a rămas la 1.300 m. Aerodromul civil de la Melsbroek a fost inaugurat oficial de Prințul regent Carol, Conte de Flandra, pe 20 iulie 1948. Între 1948 și 1956 au fost construite mai multe clădiri și anexe, majoritatea pe teritoriul municipalității Melsbroek.

În 1955 a fost realizată o cale ferată din centrul orașului Bruxelles și până la aeroport. Linia a fost inaugurată oficial de Regele Baudouin, pe 15 mai 1955.[16]

În 1956 a fost construită o nouă pistă de 2.300 m, 07R/25L, poziționată aproape paralel cu 07L/25R. Ea se află și astăzi în folosință și a fost ulterior extinsă la 3.200 m. În aprilie 1956, guvernul belgian a decis construirea unui nou aeroport,[17] folosind aceleași piste, dar cu clădirile ridicate la celălalt capăt, în municipalitatea Zaventem. În aprilie 1957 au început lucrările la noul terminal, pregătind aeroportul pentru Expoziția Universală din 1958. Pista înierbată 12/30 a fost desființată pentru a face loc noului terminal de pasageri. Noul aeroport a fost inaugurat pe 5 iulie 1958, la timp pentru Expo 1958. Clădirile din partea din Melsbroek sunt încă folosite de Forțele Aeriene Belgiene (Escadrila 15 Transport Aerian), iar locul este cunoscut încă drept aerodromul Melsbroek. Atât aeroportul civil Brussels Airport cât și Baza Aeriană Melsbroek folosesc în comun aceleași piste.[18]

După 1960

[modificare | modificare sursă]
Boeing 707-300 al Sabena pe Aeroportul Bruxelles în 1966

În timpul exploziei aviației comerciale din anii 1960 și 1970 au fost construite mai multe hangare. Un nou terminal de containere a fost realizat în 1976. În 1994, un terminal de pasageri a fost ridicat adiacent clădirii din 1958. Două vechi dane de pasageri au fost demolate și înlocuite de unele moderne. În 2002, în mijlocul scandalului din jurul falimentul companiei naționale Sabena, a fost inaugurată o nouă dană.

În 2005, aeroportul a primit premiul „Best Airport in Europe” de la Consiliul Aeroportuar Internațional/Asociația Internațională de Transport Aerian (ACI/IATA), pe baza unui sondaj la nivel mondial realizat pe un eșantion de 100.000 de pasageri. Brussels Airport a continuat să apară anual pe lista aeroporturilor de top. Pe 12 decembrie 2005 a fost deschisă o legătură feroviară directă cu Leuven și Liège, după realizarea racordului Nossegem.

În 2007, aeroportul a deservit 17,8 milioane de pasageri, o creștere cu 7% față de 2006. Volumul de marfă manipulat în același an a urcat la 780.000 de tone, o creștere cu 8,9% față de 2006. În 2008, aeroportul a deservit 18,5 milioane de pasageri, adică o creștere cu 3.7% față de anul anterior.[19]

În martie 2009, vechile tablouri mecanice de afișare a zborurilor au fost înlocuite cu unele electronice.[20] În septembrie 2009, CEO Wilfried Van Assche a demisionat. Unul din motivele neoficiale a fost întârzierea construcției terminalului low-cost și un posibil proces intentat de 52 de linii aeriene active în Brussels Airport, pe motivul de taxare discriminatorie. Van Assche fusese cel care inițiase extinderea rețelei Long-Haul (Jet Airways, Hainan Airlines, Etihad Airways și US Airways) la Brussels Airport. În februarie 2010, Arnaud Feist a fost numit noul CEO. Președintele Comitetului de Acționari este Marc Descheemaecker.

Falimentul Sabena, pronunțat oficial pe 7 noiembrie 2011, a însemnat o scădere abruptă a traficului de pasageri și o lovitură din care aeroportul și-a revenit cu greutate.[21][22]

Viitorul aeroportului este amenințat în ultimii ani și de divergențele dintre guvernele regiunilor Flamandă și Bruxelles referitoare la rutele aeriene nocturne și zgomotul produs de avioane în aceste perioade.[23] Conform unui studiu neoficial, în materie de niveluri ale zgomotului creat și al numărului de persoane afectate de operațiunile de decolare și aterizare Brussels Airport este cel mai mare poluator fonic din cele 30 de aeroporturi europene investigate.[24]

Pentru a-și proteja locuitorii, Regiunea Bruxelles a introdus, de la 1 ianuarie 2017, norme de zgomot stricte pentru avioanele care o survolează, provocând îngrijorare printre firmele și angajații Brussels Airport, din cauza temerii că unele companii și-ar putea muta operațiunile pe alte aeroporturi.[25][26][27] Cu toate că nivelul zgomotului este permanent supravegheat[28][29][30] și multe zboruri de noapte au fost desființate, unele societăți, printre care și Ryanair, și-au transferat deja o parte din cursele de la Zaventem la Charleroi sau în alte orașe.

Atentatele din 2016

[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Atentatele teroriste de la Bruxelles din martie 2016.

Pe 22 martie 2016, două explozii au avut loc în Aeroportul Bruxelles, la ora locală 07:58. Una a fost localizată lângă birourile de check-in ale American Airlines și Brussels Airlines, iar cealaltă lângă o cafenea Starbucks. O a treia bombă a fost găsită în aeroport și ulterior detonată controlat. În consecință, aeroportul a fost închis după atac până pe 3 aprilie, când a fost redeschis cu ajutorul unor structuri de primire temporare care asigurau operarea lui la mai puțin de 20% din capacitatea anterioară.[14] Zborurile către Brussels Airport au fost ori anulate, ori redirecționate către cele mai apropiate aeroporturi, spre exemplu Aeroportul Bruxelles-Sud din Charleroi, Aeroportul Internațional Oostende-Bruges și Aeroportul Amsterdam Schiphol. La ora 09:11 CET, o altă explozie a avut loc la stația de metrou Maelbeek/Maalbeek. Organizația teroristă Statul Islamic a revendicat responsabilitatea atacurilor, considerându-le o pedeapsă pentru implicarea Belgiei în campania militară împotriva sa.[31]

Linii aeriene și destinații

[modificare | modificare sursă]

Pasageri

[modificare | modificare sursă]

Următoarele linii aeriene operează zboruri regulate și charter spre și dinspre Bruxelles:[32]

Companii aeriene Destinații
Adria Airways Ljubljana
Aegean Airlines Atena
Sezonier: Corfu, Heraklion, Rhodos, Salonic
Aer Lingus Dublin
Aeroflot Moscova–Șeremetievo
Air Algérie Alger, Oran
Air Arabia Maroc Fez,[33] Casablanca, Nador, Tanger
airBaltic Riga
Air Canada Montréal–Trudeau
Air Europa Madrid
Air France
operate de HOP! 		Lyon
Air Malta Malta
Air Moldova Chișinău
Air Serbia Belgrad
Air Transat Sezonier: Montréal–Trudeau
Alitalia Milano–Linate, Roma–Fiumicino
Alitalia
operate de Alitalia CityLiner 		Milano–Linate
All Nippon Airways Tokyo–Narita
Austrian Airlines Viena
Blue Air (companie suspendată)[34] Bacău, București, Iași
Sezonier: Constanța
BMI Regional East Midlands, Newcastle upon Tyne
British Airways Londra–Heathrow
Brussels Airlines Abidjan, Accra, Agadir, Alicante, Atena, Banjul, Barcelona, Basel/Mulhouse, Berlin, Bilbao, Birmingham, Bologna, Budapesta, Bujumbura, Conakry, Copenhaga, Cotonou, Cracovia, Dakar, Douala, Edinburgh, Entebbe, Faro, Freetown, Geneva, Göteborg, Gran Canaria, Hamburg, Kigali, Kinshasa-N'djili, Lisabona, Lomé, Londra–Heathrow, Luanda, Lyon, Madrid, Málaga, Manchester, Marrakech, Marsilia, Milano–Linate, Milano–Malpensa, Monrovia, Moscova–Domodedovo, Mumbai, Napoli, New York–JFK, Nisa, Oslo–Gardermoen, Ouagadougou, Paris–Charles de Gaulle, Praga, Roma–Fiumicino, Stockholm-Bromma, Strasbourg, Tel Aviv–Ben Gurion, Tenerife–Sud, Toronto–Pearson, Toulouse, Torino, Varșovia–Chopin, Veneția, Viena, Vilnius, Yaoundé, Erevan, Zagreb
Sezonier: Ajaccio, Bastia, Bordeaux, Calvi, Catania, Comiso, Dubrovnik, Figari, Florența, Funchal, Heraklion, Ibiza, Jerez de la Frontera, Lourdes, Olbia, Palermo, Palma de Mallorca, Porto, Rodos, Sevilla, Sankt Petersburg, Salonic, Washington–Dulles
Brussels Airlines
operate de ASL Airlines France 		Paris–Charles de Gaulle
Brussels Airlines
operated by BMI Regional 		Bremen, Bristol, Hanovra, Nürnberg, Strasbourg, Torino (până pe 10 martie 2018)
Brussels Airlines
operated by CityJet 		Basel/Mulhouse, Billund (începând din 1 noiembrie 2017), Berlin, Birmingham, Bologna, Bordeaux, Copenhaga, Edinburgh, Geneva, Göteborg, Hamburg, Hanovra (începând din 1 noiembrie 2017), Cracovia, Milano–Linate, Milano–Malpensa, Nantes (începând din 1 noiembrie 2017), Nisa, Praga, Torino (începând din 11 martie 2018)[35] Veneția, Viena, Varșovia–Chopin
Brussels Airlines
operate de Flybe 		Billund, Birmingham, Hanovra, Nantes (până pe 31 octombrie 2017)
Bulgaria Air Sofia
Cobalt Air Larnaca
Corendon Airlines Antalya, Bodrum, Burgas[36] Dalaman, Faro[37]
Corendon Dutch Airlines Sezonier: Heraklion
Croatia Airlines Zagreb
Czech Airlines Praga
Dan Air Brașov
Delta Air Lines Atlanta, New York–JFK
easyJet Bordeaux,[38] Napoli (până pe 27 octombrie 2017), Nisa
easyJet Switzerland Basel/Mulhouse, Geneva
EgyptAir Cairo
El Al Tel Aviv–Ben Gurion
Emirates Dubai–International
Ethiopian Airlines Addis Abeba[1]
Etihad Airways Abu Dhabi
Eurowings Stuttgart
Eurowings
operate de Eurowings Europe 		Salzburg
Eurowings
operate de Germanwings 		Stuttgart
Finnair Helsinki
Finnair
operated by Nordic Regional Airlines 		Helsinki
Freebird Airlines Charter sezonier: Antalya, Bodrum
Hainan Airlines Beijing–Capitală, Shanghai–Pudong (reluate pe 25 octombrie 2017)[39]
Iberia Madrid
Icelandair Reykjavík–Keflavík
KLM Amsterdam
KLM
operate de KLM Cityhopper 		Amsterdam
LOT Varșovia–Chopin
Lufthansa Frankfurt, München
Lufthansa Regional
operated by Lufthansa CityLine 		Frankfurt, München
Middle East Airlines Beirut
Nordica
operate de LOT 		Tallinn
Nouvelair Charter sezonier: Djerba, Monastir
Onur Air Antalya
Pegasus Airlines Sezonier: Antalya
Qatar Airways Doha
Qeshm Air Teheran–Imam Khomeini[40]
Royal Wings Charter sezonier: Aqaba
Royal Air Maroc Casablanca, Nador, Rabat, Tanger
Sezonier: Al Hoceima, Oujda
RwandAir Kigali[2][41]
Ryanair Alicante, Barcelona, Berlin, Dublin, Larnaca, Lisabona, Madrid, Málaga, Malta, Milano–Malpensa, Porto, Roma–Fiumicino, Treviso, Valencia
Sezonier: Grenoble, Hamburg, Ibiza, Palma de Mallorca
Scandinavian Airlines Copenhaga, Oslo–Gardermoen, Stockholm–Arlanda
Sezonier: Göteborg
SunExpress Sezonier: Ankara,[42] Izmir
Swiss International Air Lines Zürich
Swiss International Air Lines
operate de Swiss Global Air Lines 		Zürich
Tailwind Airlines Charter: Antalya, Eskișehir
TAP Portugal Lisabona
TAROM București
Thai Airways Bangkok–Suvarnabhumi
TUI fly Belgium Agadir, Alicante, Almería, Antalya, Banjul, Boa Vista, Cancún, Fuerteventura, Funchal, Gran Canaria, Hurghada, La Palma, Lanzarote, Málaga, Marrakesh, Marsa Alam, Miami, Montego Bay, Priștina, Punta Cana, Rabat, Sal, Santo Domingo, Sharm el-Sheikh, St. Maarten (începând din 30 octombrie 2017),[43] Tenerife–Sud, Tirana, Varadero
Sezonier: Ajaccio, Atena, Bastia, Bodrum, Brač,[44] Brindisi, Burgas, Catania, Chania, Corfu, Dalaman, Dubrovnik, Faro, Girona, Heraklion, Ibiza, Izmir, Jerez de la Frontera, Kittilä, Kos, Lamezia Terme, Lourdes, Menorca, Mykonos, Napoli, Olbia, Orlando/Sanford, Palermo, Palma de Mallorca, Paphos, Patras, Ponta Delgada, Reus, Rodos, Salonic, Samos, Santorini, Tivat, Varna, Volos, Zakynthos, Zanzibar
Tunisair Djerba, Enfidha, Monastir, Tunis
Turkish Airlines Istanbul–Atatürk, Istanbul–Sabiha Gökçen
Ukraine International Airlines Kiev–Boryspil
United Airlines Chicago–O'Hare, Newark, Washington–Dulles
Vueling Alicante, Barcelona, Málaga, Valencia
Sezonier: Ibiza, Palma de Mallorca, Santiago de Compostela
WOW air Reykjavík–Keflavík

^1 Zborurile Ethiopian Airlines de la Bruxelles către Addis Abeba fac o escală în Paris. Totuși, compania nu deține drepturi de trafic pentru transportul pasagerilor doar între Bruxelles și Paris.
^2 Zborurile RwandAir de la Bruxelles către Kigali fac o escală în Londra. Totuși, compania nu deține drepturi de trafic pentru transportul pasagerilor doar între Bruxelles și Londra.

Marfă

[modificare | modificare sursă]
Companii aeriene Destinații
Air Algérie Cargo Alger, Casablanca
Asiana Cargo Anchorage, Halifax, Londra–Stansted, New York–JFK, Seul–Incheon
ASL Airlines Belgium Helsinki
DHL Aviation
operate de AeroLogic 		Bahrein, Leipzig/Halle
DHL Aviation
operate de DHL Air UK 		Cincinnati, Lagos, Leipzig/Halle
DHL Aviation
operate de European Air Transport Leipzig 		Bergamo, Budapesta, Copenhaga, East Midlands, Leipzig/Halle, Lisabona, Londra–Heathrow, Vitoria
DHL Aviation
operate de Kalitta Air 		Bahrein, Cincinnati, Leipzig/Halle
DHL Aviation
operate de Swiftair 		Barcelona, Bratislava, Madrid
Emirates SkyCargo Chicago–O'Hare, Dubai–Al Maktoum
Ethiopian Airlines Cargo Addis Abeba, Dubai–Al Maktoum, Guangzhou, Hong Kong, New York–JFK, Shanghai[45]
Etihad Cargo Abu Dhabi
Finnair Cargo
operate de European Air Transport Leipzig 		Helsinki
Qatar Airways Cargo Doha, Entebbe, Nairobi, Oslo–Gardermoen, Stavanger
Royal Air Maroc Casablanca
Saudia Cargo Dammam, Jedda, Milano–Malpensa, Riad, Viena
Singapore Airlines Cargo Bangalore, Chennai, Chicago–O'Hare, Copenhaga, Dallas/Fort Worth, Los Angeles, Mumbai, Sharjah, Singapore

Statistici

[modificare | modificare sursă]

Trafic

[modificare | modificare sursă]
Trafic pe ani calendaristici[46][47]
An Volum pasageri Modificare față de anul precedent Zboruri Modificare față de anul precedent Marfă (tone) Modificare față de anul precedent
2016 21.818.418 ▼07,00% 223.688 ▼06,50% 494.637 ▲01,10%
2015 23.460.018 ▲06,96% 239.349 ▲03,38% 489.303 ▲07,79%
2014 21.933.190 ▲014,60% 231.528 ▲06,90% 453.954 ▲05,60%
2013 19.133.222 ▲00,90% 216.678 ▼03,00% 429.938 ▼06,40%
2012 18.971.332 ▲01,00% 223.431 ▼04,40% 459.265 ▼03,30%
2011 18.786.034 ▲09,30% 233.758 ▲03,60% 475.124 ▼00,20%
2010 17.180.606 ▲01,10% 225.682 ▼02,60% 476.135 ▲06,00%
2009 16.999.154 ▼08,20% 231.668 ▼010,50% 449.132 ▼032,1%
2008 18.515.730 ▲03,40% 258.795 ▼02,10% 661.143 ▼015,60%
2007 17.900.000 ▲07,10% 264.366 ▲03,80% 783.727 ▲08,90%
2006 16.707.892 ▲03,30% 254.772 ▲00,60% 719.561 ▲02,40%
2005 16.179.733 ▲03,50% 253.255 ▼00,30% 702.819 ▲05,80%
2004 15.632.773 ▲02,90% 254.070 ▲00,70% 664.375 ▲09,40%
2003 15.194.097 ▲05,40% 252.249 ▼01,80% 607.136 ▲013,1%
2002 14.410.555 ▼026,8% 256.889 ▼015,9% 536.826 ▼08,00%
2001 19.684.867 ▼09,00% 305.532 ▼06,30% 583.729 ▼015,1%
2000 21.637.003 ▲07,90% 352.972 ▲04,20% 687.385 ▲01,90%
1999 20.048.532 ▲015,7% 312.892 ▲04,30% 674.837 –
1998 18.400.000 ▲015,7% 300.000 ▲08,30%
1997 15.900.000 ▲018,7% 277.000 ▲04,90%
1996 13.400.000 ▲07,20% 264.000 –
1995 12.500.000 ▲011,6%
1994 11.200.000 –
1993 10.000.000+ –
1950 240.000+ –
  • Contracțiile din 2001 și 2002 se datorează efectelor combinate ale atentatelor de la 11 septembrie și falimentului companiei naționale de la acea vreme, Sabena.
  • Scăderea traficului de marfă în 2008 și 2009 se datorează efectelor combinate ale crizei financiare, care a afectat și volumul de pasageri în 2009, precum și relocării DHL Aviation pe Aeroportul Leipzig/Halle. DHL a părăsit Brussels Airport după ce guvernul belgian a decis să restricționeze numărul de zboruri de marfă pe timpul nopții din cauza zgomotului produs de operațiuni, care afecta locuitorii din vecinătatea aeroportului.
  • Scăderea numărului de zboruri și pasageri din 2016 a fost un efect al atentatelor teroriste, care au cauzat închiderea timp de 11 zile a aeroportului, urmată de redeschiderea la o capacitate de trafic redusă sever.

Rute

[modificare | modificare sursă]

Transport la sol

[modificare | modificare sursă]

Rutier

[modificare | modificare sursă]
Autobuz De Lijn în zona Brucargo a Brussels Airport.

La Brussels Airport se poate ajunge cu mașina pe A201, care este conectată direct cu inelul de ocolire a Bruxelles-ului.[49] De acolo se poate continua pe majoritatea autostrăzilor principale din Belgia. Trei mari parcări supraetajate au fost construite de parteneri privați ai aeroportului, iar acestea oferă în total 10.800 de locuri de parcare în vecinătatea terminalului.[50] În ultimii ani, după demolarea unor vechi corpuri de clădiri-anexă din apropiere, au fost realizate la sol și alte parcări mai mici, rezultând un total de circa 20.000 de locuri de parcare.[50] Există și parcări pe termen lung aflate la distanțe mai mari, spre exemplu în Zaventem sau Machelen. De acolo, pasagerii sunt transportați la aeroport cu microbuze ale parcării.

Shell operează o benzinărie deservită de personal chiar la ieșirea din complexul aeroportului și alta cu autoservire, mai mică, pe o stradă din Zaventem aflată în apropiere.

În aeroport sunt prezente mai multe societăți internaționale de închirieri de mașini precum Avis, Enterprise, Europcar, Hertz, Sixt și Thrifty. Taxi2Share asigură servicii de taximetrie partajată de la aeroport.

În cadrul Inițiativei START, De Lijn operează numeroase servicii de autobuz dinspre și către Bruxelles și diverse orașe din Flandra, majoritatea traseelor traversând zona Brucargo. Autobuzele De Lijn opresc la peroanele A și B ale autogării din aeroport. De la peronul C, compania bruxelleză MIVB/STIB asigură legătura cu centrul capitalei și gara Bruxelles-Luxembourg prin intermediul liniilor 12 (în zilele lucrătoare până la ora 20:00) sau 21 (la sfârșit de săptămână și după ora 20:00 în zilele lucrătoare). De Decker en Van Riet realizează curse directe la fiecare oră către Antwerpen cu autocarele proprii.[51] Peronul E este folosit de microbuzele sau autobuzele hoteliere, care oferă navete către mai multe hoteluri din zonă.

Taxiurile sunt disponibile permanent în fața terminalului de sosiri. Vehiculele licențiate pot fi recunoscute după emblema colorată în albastru-galben.

Feroviar

[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Gara Brussels Airport-Zaventem.
Gara Brussels Airport-Zaventem

Gara feroviară este situată sub clădirea aeroportului, la etajul −1. Gara asigură legături directe cu Antwerpen, Bruxelles, De Panne, Gent, Hasselt, Landen, Leuven, Mechelen, Nivelles și Quévy.[52] Cel puțin patru trenuri pe oră deservesc traseul cel mai folosit, către Gara Bruxelles-Sud, unde călătorii au acces la conexiuni internaționale prin intermediul serviciilor feroviare de mare viteză: Eurostar (spre Londra), Thalys (spre Amsterdam, Avignon, Köln, Essen, Lille, Marseille, Paris și Valence), ICE (spre Köln și Frankfurt) și Eurocity (spre Basel, Berna, Chur, Luxembourg și Zürich).

O legătură feroviară directă spre Leuven a fost inaugurată pe 12 decembrie 2005. O altă legătură directă, spre Antwerpen și Mechelen, prin intermediul proiectului Diabolo, a fost deschisă publicului pe 10 iunie 2012. Deoarece proiectul Diabolo este un parteneriat public-privat, toți călătorii care folosesc gara aeroportului plătesc o taxă suplimentară numită „redevența Diabolo”,[53] care permite finanțarea mentenanței și operării infrastructurii construite prin acest proiect, precum și recuperarea de către partenerul privat a părții sale de investiție și profit.

Pe 15 decembrie 2014 a fost dată în folosință o linie directă între Bruges și aeroport,[54][55][56] precum și servicii InterCity către Schiphol și Amsterdam.[57]

Prin finalizarea tunelului Schuman-Josaphat[58] a fost realizată o nouă legătură, care asigură conectarea directă a aeroportului cu cartierul european prin trenuri către gările Bruxelles-Schuman și Bruxelles-Luxembourg. Această legătură permite reducerea timpului călătoriei între aeroport și cartierul european la doar 15 minute. Inițial, NMBS/SNCB a anunțat că linia va fi deservită de un tren pe oră,[59][60] însă în prezent pe linie circulă în zilele lucrătoare un tren la fiecare 30 de minute.[61]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ https://store.aci.aero/wp-content/uploads/2018/05/2014_Traffic_Report_sample.xlsx  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Raphaël Meulders (). „Pourquoi l'aéroport de Zaventem est si mal placé”. La Libre.be. Accesat în . 
  3. ^ „Timetable: Brussels Airport - Zaventem - Departure”. Pagina oficială a NMBS/SNCB. Accesat în . 
  4. ^ a b c d e f „Brussels Airport: Belgium's economic power house”. Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Brussels Airport welcomed 21.8 million passengers in 2016”. Pagina oficială a Brussels Airport. Accesat în . 
  6. ^ a b „Nombre de passagers: Bruxelles 26e aéroport européen; Charleroi 63e” (în franceză). lavenir.net. Accesat în . 
  7. ^ „Transport aérien”. fgov.be (în franceză). Serviciul public federal belgian pentru Economie. Accesat în . 
  8. ^ a b c „Runway Info”. batc.be. Pagina oficială a controlului de trafic al Aeroportului Zaventem. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Piste de décollage 25L/07R - Brussels Airport” (în franceză). willemen.be. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „EBBR — BRUSSELS / Brussels-National”. belgocontrol.be. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „runwayconfig.png” (în neerlandeză). vernieuwing.org. . Accesat în . 
  12. ^ „Zaventem-Luchthaven, Zaventem”. ngi.be (în neerlandeză). Institutul Național de Geografie a Belgiei. Accesat în . 
  13. ^ „Moody's assigns (P)Baa1 rating to Brussels Airport Holding SA/NV's senior secured debt; stable outlook”. Moodys.com. . Accesat în . 
  14. ^ a b John Martens (). „Brussels Reconnects With NYC, Africa as Airport Shifts Gear”. Bloomberg.com. Accesat în . 
  15. ^ „Record day at Brussels Airport with 90,000 passengers expected”. . Accesat în . 
  16. ^ a b c d „From Haren to Melsbroek”. Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „From Melsbroek to Zaventem”. Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „Melsbroek EBMB”. ailes-militaires-belges.be. Accesat în . [nefuncțională]
  19. ^ „Record number of passengers at Brussels airport”. Expatica. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „Brussels Airport vervangt borden met vluchtinformatie”. HLN (în neerlandeză). . Accesat în . 
  21. ^ Lode Vanoost (). „Het failliet van Sabena, 10 jaar later. Deel II: 1975-2001” (în neerlandeză). dewereldmorgen.be. Accesat în . 
  22. ^ Christophe Degreef (). „Uitgelicht: Op 7 november 2001 ging Sabena failliet” (în neerlandeză). bruzz.be. Accesat în . 
  23. ^ „Normes anti-bruit à Brussels Airport: vives tensions entre la Flandre et Bruxelles”. Le Soir. . Accesat în . 
  24. ^ Pierre Vassart (). „L'aéroport de Bruxelles est le plus polluant”. lesoir.be (în franceză). Le Soir. Accesat în . 
  25. ^ „Survol de Bruxelles: fin de la tolérance pour le bruit excessif des avions” (în franceză). Pagina oficială a RTBF. . Accesat în . 
  26. ^ Jérôme Durant (). „Brussels Airport: normes de bruit plus strictes et inquiétudes pour l'emploi” (în franceză). Pagina oficială a RTBF. Accesat în . 
  27. ^ Céline Biourge (). „Brussels Airport: la législation sur les normes de bruit menace-t-elle réellement l'emploi?” (în franceză). Pagina oficială a RTBF. Accesat în . 
  28. ^ „Contours de bruit” (în franceză). Pagina oficială a Brussels Airport. Accesat în . 
  29. ^ „Rapports de bruit” (în franceză). Pagina oficială a Brussels Airport. Accesat în . 
  30. ^ „Mesure du bruit” (în franceză). Pagina oficială a controlului de trafic al Aeroportului Zaventem. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ Lizzie Dearden (). „Isis claims responsibility for Brussels attacks”. The Independent. Accesat în . 
  32. ^ „Route Map - Brussels Airport (BRU)”. Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Jim Liu (). „Air Arabia Maroc expands Fez routes from June 2017”. routesonline.com. Accesat în . 
  34. ^ „Compania aeriană Blue Air a intrat în insolvență”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  35. ^ Jim Liu (). „brussels airlines March 2018 Turin aircraft changes”. routesonline.com. Accesat în . 
  36. ^ „BOEK UW VLUCHT” (în neerlandeză). corendon.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ „BOEK UW VLUCHT” (în neerlandeză). corendon.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Cheap flights from Brussels Intl to Bordeaux”. easyjet.com. Accesat în . 
  39. ^ Jim Liu (). „Hainan Airlines plans Shanghai – Brussels resumption in Sep 2017”. routesonline.com. Accesat în . 
  40. ^ André Orban (). „Qeshm Air will commence weekly flights between Brussels and Tehran on 27 June”. Luchtzak. Accesat în . 
  41. ^ Sharon Evers (). „RwandAir start vlucht: Brussel – Kigali” (în neerlandeză). travelpro.nl. Accesat în . 
  42. ^ „BRU Summer 2017: news, new routes, airlines”. Luchtzak. Accesat în . 
  43. ^ „TUI adds weekly flight Brussels-St. Maarten”. thedailyherald.sx. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ Tuifly. „Promotions”. tuifly.be. Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ „Ethiopian Airlines Cargo relaunches cargo flights at Brussels Airport from 26 March”. Luchtzak Aviation. 
  46. ^ „Statistics”. Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original la . Accesat în . 
  47. ^ „European Airport Traffic Trends 2017: Passenger numbers”. anna.aero. Accesat în . 
  48. ^ a b „BRUtrends 2016” (PDF). Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original (.pdf) la . Accesat în . 
  49. ^ „Voiture / Moto” (în franceză). Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ a b „Parkings & tarifs” (în franceză). Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original la . Accesat în . 
  51. ^ „Brussels Airport-Antwerpen”. Pagina oficială a De Decker en Van Riet. Accesat în . 
  52. ^ „Met de trein van en naar Brussels Airport” (în neerlandeză). Pagina oficială a NMBS/SNCB. p. 3. Arhivat din original la . Accesat în . 
  53. ^ „Redevance Diabolo (Brussels Airport)” (în franceză). Pagina oficială a NMBS/SNCB. Arhivat din original la . Accesat în . 
  54. ^ „Benelux: Bruges Adds Direct Train Connection With Brussels Airport”. International Meetings Review. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  55. ^ „Rechtstreekse trein naar Zaventem vanaf december” (în neerlandeză). nieuwsblad.be. . Accesat în . 
  56. ^ „Rechtstreeks met trein van Brugge naar luchthaven” (în neerlandeză). focus-wtv.be. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  57. ^ b-europe. „Hop on and head for the Netherlands”. Pagina oficială a NMBS/SNCB. Arhivat din original la . Accesat în . 
  58. ^ „Brochure Schuman-Josafat (2008)”. Pagina oficială a Infrabel. Arhivat din original la . Accesat în . 
  59. ^ „A Regional Express Network in Brussels”. Pagina oficială a Infrabel. Accesat în . 
  60. ^ „De erg bescheiden start van stations Mouterij en Thurn & Taxis | Brusselnieuws” (în neerlandeză). Brusselnieuws.be. . Accesat în . 
  61. ^ „NMBS/SNCB - Timetable & buy tickets”. Pagina oficială a NMBS/SNCB. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aeroportul_Bruxelles&oldid=16246702