Daniel (carte)
Daniel | |
 | |
| Volume | |
|---|---|
| Daniel 1 Statuia lui Nabucodonosor Daniel 3[*] Daniel 4 Ospățul lui Belșațar Daniel în groapa cu lei[*] Daniel 7 Daniel 8 Daniel 9[*] Daniel 10 Daniel 11 Daniel 12 Istoria Susanei Bel și Dragonul[*] Adăugiri la Daniel | |
| Informații generale | |
| Gen | cărți profetice[*] |
| Ediția originală | |
| Titlu original | דָּנִיּאֵל |
Modifică date / text  | |
Cartea lui Daniel (în ebraică דניאל) este o carte din Biblia ebraică. Cartea povestește cum Daniel, un iudeu exilat la curtea regelui Nabucodonosor al II-lea (605-562 î.Hr.), conducătorul Babilonului, devine un mare oficial guvernamental și prezintă diverse profeții. Cartea a fost compusă, probabil, în jurul anului 165 î.Hr.,[1][2][3][4] cu puțin timp înainte de moartea lui Antioh al IV-lea Epifanes în 164.
În general, savanții se încadrează în două tabere: unii (cum ar fi Lester L. Grabbe(en)[traduceți]) cred că o anumită formă a primelor șase capitole ale lui Daniel a circulat în secolele al VI-lea, al V-lea sau al IV-lea î.Hr., la scurt timp după evenimentele din carte și doar ultimele șase capitole au fost scrise în timpul perioadei Macabeice. Alți savanți susțin că întreaga lucrare a fost creată în perioada Macabeică, deși probabil influențată vag de legende mai vechi ale perioadei babiloniene. Unii savanți tradiționaliști susțin că întreaga lucrare a fost scrisă în timpul sau la scurt timp după viața profetului Daniel; dintre tradiționaliști, unii spun că profețiile din acestea nu s-au împlinit încă, ceea ce ar face să nu aibă nicio legătură cu Antioh al IV-lea Epifanes, în timp ce alți tradiționaliști consideră că lucrarea îl prevestește vag pe Antioh al IV-lea.[5]
Generalități
[modificare | modificare sursă]Deși în mod tradițional se credea ca această carte ar fi fost scrisă de către Daniel, personajul din poveștile de curte, azi consensul cercetătorilor este că ea este un produs al vremurilor macabeice.[1][2] Deși mulți comentatori evanghelici apără încă datarea cărții la secolul al VI-lea î.e.n.,[6] pentru grosul cercetătorilor problema a fost decisă în urmă cu mai bine de un secol.[7][8] Opinia majoritară este că poveștile de curte reprezintă un strat mai vechi de povești tradiționale, în timp ce viziunile și redactarea cărții au avut loc în secolul al II-lea î.e.n. Viziunile descriu o criză națională care a avut loc sub Antioh al IV-lea Epifanes, un rege seleucid care a încercat să introducă practici religioase elenistice, inclusiv adorarea idolilor în Templu și în general în religia iudaică, stârnind astfel mânia autorilor biblici.
Cartea cuprinde și profeții apocaliptice privind sfârșitul lumii, de exemplu:
„La sfârșitul stăpânirii lor, când păcătoșii vor fi umplut măsura nelegiuirilor, se va ridica un împărat fără rușine și viclean. El va fi tare, dar nu prin puterea lui însuși; el va face pustiiri de necrezut, va izbuti în tot ce va începe, va nimici pe cei puternici și chiar pe poporul sfinților. Din pricina propășirii lui și izbândirii vicleniilor lui, inima i se va îngâmfa, va pierde pe mulți oameni care trăiau liniștiți și se va ridica împotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit fără ajutorul vreunei mâini omenești. ”—Daniel 8. 23-25
Consensul cercetătorilor este că Daniel nu a existat niciodată și că numele lui a fost ales din cauza reputației sale de văzător înțelept din tradiția ebraică.[9][10]
În carte Daniel face divinație (manție), ceea ce este condamnat în Deuteronom.[11][12]
Alcătuire
[modificare | modificare sursă]Autorul și data
[modificare | modificare sursă]Cartea lui Daniel este un pseudepigraf care susține că ar fi fost scris de însuși Daniel în secolul al VI-lea î.e.n. (ceea ce a fost acceptat necritic de către cercetătorii premoderni ai Bibliei[13]). Istorisirile despre Daniel la curtea babiloniană datează din secolul al III-lea î.e.n., în timp ce a doua jumătate a cărții în timpul domniei lui Antioh al IV-lea Epifanes, regele grec seleucid al Siriei între 167-163 î.e.n.[14][15][16] Deși cartea a fost clasificată în mod tradițional drept profetică, stilul ei literar este azi considerat literatură apocaliptică, ceea ce era popular între 200 î.e.n. și 100 e.n.[17][18]
Cartea lui Daniel reprezintă o cristalizare a unui anume loc și anume moment, și anume Ierusalim sau împrejurimile sale, cu scurt timp înainte de re-sfințirea celui de-al doilea Templu în 165 î.e.n., cu o revizuire ulterioară la scurt timp după aceea.[19] O indicație asupra cercului în care a fost scrisă cartea este prezentă în capitolul 11, în care eroii persecuției sunt maskalim, „înțelepții învățători”, cărora li s-ar acorda o onoare specială în momentul învierii din morți. Cine ar fi maskilim este neclar: nu se afirmă despre ei că ar fi fost preoți, nici nu par a fi Macabei, care erau mai degrabă războinici decât învățători, iar dacă ar fi fost scribi ei par a fi foarte diferiți de cercurile scribilor alcătuite în jurul lui Ben Sira.[20]
Eugene Ulrich(en)[traduceți], editor-șef al manuscriselor biblice de la Marea Moartă, datează cartea între 168 și 164 î.Hr., deși ea conține și texte care datează din perioada persană.[21] John J. Collins(en)[traduceți] datează Cartea lui Daniel la circa 164 î.Hr. și remarcă faptul că probabil nu a fost inclusă printre cărțile profetice din Biblia ebraică deoarece canonul lor era deja finalizat la vremea scrierii ei.[22]
Neoplatonistul Porfirie a intuit cu secole înaintea apariției criticii surselor aceste adevăruri redescoperite de istoricii biblici moderni.[23]
Fundal istoric
[modificare | modificare sursă]Fundalul istoric al primei jumătăți a cărții este exilul babilonian. În 586 Babilonul, marea putere imperială a epocii, a distrus Ierusalimul în urma unei încercări de răzvrătire a Regatului Iuda, care îi era vasal. Elita acestui regat - curtea regală și clasele superioare - au fost transportate în Babilon. Daniel, conform cărții pe care o avem la dispoziție, era unul din cei deportați în capitala străină. Dacă am considera cartea necritic, toată acțiunea ei ar fi avut loc în timpul vieții lui Daniel.
În 536 î.e.n. Babilonul a fost învins de către noua putere, Persia, aflată sub conducerea cuceritorului persan Cirus cel Mare. Perșii le-au permis exilaților iudei să se întoarcă la Ierusalim și să reclădească orașul, care a devenit o provincie a Imperiului Persan. Spre sfârșitul anilor 300 Alexandru cel Mare, regele statului grecesc Macedonia a cucerit Persia. Alexandru a murit tânăr iar la moartea sa generalii săi au împărțit între ei imperiul său. Ierusalimul și Iuda (numite atunci Yehud medinata) au intrat sub stăpânirea lui Ptolemeu I, generalul care a primit Egiptul, dar în 198 î.e.n. orașul și provincia au fost capturate de Seleucas al III-lea, conducătorul Siriei și Mesopotamiei. La început, Seleucas trata Ierusalimul foarte favorabil, acordându-i Templului scutiri de taxe și garantând dreptul evreilor de a avea propriile legi, dar spre sfârșitul domniei sale a avut mare nevoie de bani ca urmare a înfrângerilor din partea romanilor și a nevoilor financiare care au rezultat din asta.
În cele trei capitole din Daniel 10-12, Daniel 10 servește ca prolog, capitolul 11 ca raport al viziunii angelice și capitolul 12 ca epilog.[24] P. R. Davies sugerează că textul este „ebraică stricată și poate reprezenta o traducere destul de slabă dintr-un original aramaic”.[25] Unitatea începe cu o introducere în persoana a treia (10: 1), apoi trece la Daniel vorbind în propria voce ca unul dintre cele două personaje principale, partenerul său angelic fiind al doilea - acesta este probabil îngerul Gabriel, deși nu este identificat niciodată.[26] Apoi urmează Daniel 11, „Cartea Adevărului”: o mare parte din istoria pe care o relatează este exactă până la cele două invazii siriene succesive ale Egiptului în 170 și 168 î.Hr., dar nu a existat un al treilea război între Egipt și Siria, iar Antiochus nu a murit în Palestina.[27] Eșecul profeției ajută la identificarea datei de compoziție: autorul știe despre profanarea Templului în decembrie 167, dar nu despre re-dedicarea Templului sau moartea lui Antioh, ambele la sfârșitul anului 164;[27] numărătoarea inversă de zile rămase până la sfârșitul vremurilor în Daniel 12:11-12 diferă de cea din Daniel 8 și a fost adăugată cel mai probabil după ce predicția inițială nu a reușit să se împlinească.[28]
Texte
[modificare | modificare sursă]Capitolele 1 și 8–12 sunt în limba ebraică iar capitolele 2–7 în limba aramaică.[29][30]
Biblia ebraică îl include pe Daniel ca unul dintre Ketuvim, în timp ce Canoanele biblice creștine grupează lucrarea cu profeții mari.[31] Se împarte în două părți: un set de șase povești de curte în capitolele 1–6, scrise mai ales în aramaică biblică și patru viziuni apocaliptice din capitolele 7–12, scrise în principal în ebraica biblică târzie;[32] cărțile deuterocanonice conțin trei secțiuni suplimentare, Rugăciunea lui Azaria și Cântarea celor trei copii sfinți, Cartea Susanei și Bel și Dragonul.[33]
Cele trei mari variante ale Cărții lui Daniel sunt o versiune de douăsprezece capitole păstrată în Textul masoretic și două versiuni grecești mai lungi, varianta din Septuaginta originală, cca. 100 î.e.n. și versiunea mai târzie din Theodotion, o traducere din jurul secolului al II-lea e.n. Theodotion este mult mai aproape de textul masoretic și devenise atât de popular încât înlocuise varianta Cărții lui Daniel din Septuaginta în toate manuscrisele ei, cu excepția a două manuscrise ale Septuagintei[34][35][36][37][29] Adăugirile în limba greacă se pare că n-au făcut niciodată parte din textul ebraic.[38]
Trei narațiuni în plus au fost păstrate în versiunile din Septuaginta și din Theodotion,[29] ele fiind considerate apocrife biblice de către creștinii protestanți și de către evrei și cărți deuterocanonice de către creștinii catolici și ortodocși. Aceste adăugiri la Cartea lui Daniel sunt Rugăciunea lui Azaria și Cântarea celor trei tineri, istoriile Suzanei și bătrânilor și a balaurului (a lui Bel și dragonului).
Au fost găsite opt copii fragmentare ale Cărții lui Daniel la Qumran: două în peștera 1, cinci în peștera 4 și una în peștera 6. Niciuna din ele nu este completă, ca urmare a degradării, dar ca ansamblu ele păstrează textul din unsprezece capitole din cele douăsprezece. Al doisprezecelea capitol a fost găsit în Florilegium 4Q174. Toate cele opt manuscrise au fost copiate de-a lungul a 175 de ani, începând cu 125 î.e.n. (4QDanc) până spre 50 e.n. (4QDanb).[39]
Șapte din cele opt suluri conțineau la origini întreaga Carte a lui Daniel în forma scurtă din textul masoretic, totuși niciuna dintre ele nu a conținut forma lungă, păstrată în Septuaginta. Niciunul dintre cele opt suluri nu prezintă nepotriviri majore față de textul masoretic, deși James C. VanderKam observa că 1QDana este cea mai apropiată de textul tradițional.[40]
Dintre cele patru suluri care păstrează secțiunile relevante (1QDana, 4QDana, 4QDanb, and 4QDand) toate urmează aceeași structură bilingvă prin care cartea începe în ebraică, trece la aramaică la 2:4b și trece înapoi la ebraică la 8:1.[40]
Pedepsirea regelui babilonian Belșațar
[modificare | modificare sursă]
Cartea lui Daniel (Daniel 5:1-31), carte în care potrivirea cu realitatea istorică nu joacă un rol important,[41] povestește despre pedepsirea „divină” a lui Belșațar. Acesta este pedepsit, după ce o mână fără corp apare la banchetul la care el bea din cupe de aur furate din templul Ierusalimului de către tatăl său, regele Nabucodonosor al II-lea (în realitate Nabonid)[42] și îi scrie un mesaj pe perete („Mene - tekel - u-farsin”[43]) prin care îi anunță moartea iminentă. Conform Bibliei, Belșațar este ucis peste puțin timp, în somn, de perși.
În realitate el nu a fost rege,[42] ci doar prinț moștenitor, nu a mai ajuns să fie rege deoarece tatăl său Nabonid a fost detronat de către Cirus al II-lea cel Mare, care a ocupat Babilonul.[44] Nabonid a fost capturat iar viața sa a fost cruțată, dar nu se cunoaște nimic despre soarta lui Belșațar.[45]
Cuceritorul Babilonului este numit în Biblie Darius Medul, dar în istorie nu este cunoscut un astfel de individ, iar invadatorii nu erau mezi, ci perși.[42]
Belșațar nu a fost niciodată pe deplin rege și și-a reluat sau reconfirmat locul de prinț subordonat regelui Nabonid la revenirea acestuia în Babilon.[46][47]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Ryken & Longman 2010, p. unpaginated. : „The consensus of modern biblical scholarship is that the book was composed in the second century B.C., that it is a pseudonymous work, and that it is indeed an example of prophecy after the fact.”
- ^ a b Tucker Jr. 2020, p. unpaginated. : „a near consensus view of a Maccabean date”
- ^ Tatu 2016, pp. 418-419. : „Citarea Cronicilor în alte lucrări biblice sau extrabiblice din sec. II î.H. (Sulurile de la Marea Moartă - 200 î.H.; Sirah - 180 î.H.; Daniel - 165 î.H.; Eupolemus - 158 î.H.; 1 Macabei - 90 î.H.) presupune o datare nu mai târziu de sec. II î.H.”
- ^ Éditions Larousse. „livre de Daniel”. Larousse (în franceză). Accesat în .
Livre biblique composé vers 165 avant J.-C.
- ^ Grabbe 2008b, pp. 103–107.
- ^ Butt 2012.
- ^ Collins 1994, p. 2.
- ^ Collins & Flint 2014, p. 2.
- ^ Collins 1999, p. 219.
- ^ Redditt 2008, p. 180.
- ^ Davies & Rogerson 2005, p. 201.
- ^ Bhayro 2005, p. 26.
- ^ Dillard & Longman III 1994, p. 330. : „The predominant opinion of both Jewish and Christian scholars was that the book of Daniel was written by Daniel, a statesman and prophet, who flourished during the sixth century B.C.”
- ^ Schiffman 1991, p. 123.
- ^ Longman III & Dillard 2006, p. 373.
- ^ Youngblood 1995, p. 328.
- ^ Senior et al. 1990, p. 1086.
- ^ Collins & Flint 2001, p. 2.
- ^ Knibb 2002, p. 16.
- ^ Collins 1984, p. 101.
- ^ Ulrich 2000, p. 171.
- ^ Collins, John J. (). Introduction to the Hebrew Bible, Third Edition - The Deuteronomistic History. Book collections on Project MUSE. Fortress Press. p. 13. ISBN 978-1-5064-4644-8. Accesat în .
The book of Daniel, which was composed about 164 b.c.e., did not find a place among the Prophets in the Hebrew Bible, and this has often been taken as an indication that the collection of the Prophets was already fixed at the time of its composition.
- ^ Magny, Ariane (). Porphyry in Fragments: Reception of an Anti-Christian Text in Late Antiquity. Studies in Philosophy and Theology in Late Antiquity. Taylor & Francis. pp. 81–82. ISBN 978-1-317-07779-4. Accesat în .
In the words of P.M. Casey [...]
- ^ Seow 2003, p. 153.
- ^ Davies 2001, p. 568.
- ^ Hill 2008, p. 176.
- ^ a b Seow 2003, p. 166.
- ^ Levine 2010, p. 1257 fn..
- ^ a b c Collins 1984, p. 28.
- ^ Provan 2003, p. 665.
- ^ Bandstra 2008, p. 445.
- ^ Collins 2002, p. 2.
- ^ Cross & Livingstone 2005, p. 452.
- ^ Harrington 1999, pp. 119–120.
- ^ Mills & Wilson 2002, p. 89.
- ^ Provan 2003.
- ^ Spencer 2002, p. 89.
- ^ Seow 2003, p. 3.
- ^ VanderKam & Flint 2002, p. 137.
- ^ a b VanderKam & Flint 2002, p. 138.
- ^ Collins 1984, p. 41.
- ^ a b c Seow 2003, pp. 4–6.
- ^ Mene: Dumnezeu a numărat zilele regatului tău și i-a pus capăt. Tekel: l-a cântărit și l-a găsit ușor. U-farsin: a împărțit regatul tău și l-a dat mezilor și perșilor. „Mene-Tekel” a intrat în vocabularul multor țări ca o expresie care anunță o amenințare sumbră.
- ^ Waters 2014, p. 38-39,43.
- ^ Briant 2002, p. 41-42.
- ^ Bryce, Trevor (). Babylonia: A Very Short Introduction. Very Short Introductions. OUP Oxford. p. 90. ISBN 978-0-19-103993-5. Accesat în .
- ^ Swenson, Kristin M. (). A Most Peculiar Book: The Inherent Strangeness of the Bible. Oxford University Press, Incorporated. p. 214. ISBN 978-0-19-065173-2. Accesat în .
Bibliografie
[modificare sursă]- Albertz, Rainer (). „Social Setting of Daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. I. Brill. ISBN 978-9004116757.
- Aune, David E. (). „The World of Roman Hellenism”. În Aune, David E. The Blackwell Companion to The New Testament. John Wiley & Sons. ISBN 978-1-4443-1894-4.
- Bandstra, Barry L. (). Reading the Old Testament: An Introduction to the Hebrew Bible. Wadsworth Publishing Company. ISBN 978-0495391050.
- Beckwith, Carl L. (). Ezekiel, Daniel. IVP Academic. ISBN 9780830829620.
- Bar, Shaul (). A Letter That Has Not Been Read: Dreams in the Hebrew Bible. Cincinnati: Hebrew Union College Press. ISBN 978-0-87820-424-3.
- Boyer, Paul S. (). When Time Shall Be No More: Prophecy Belief in Modern American Culture. Harvard University Press. ISBN 978-0-674-95129-7.
- Brettler, Mark Zvi (). How To Read the Bible. Jewish Publication Society. ISBN 9780827610019.
- Carroll, John T. (). „Eschatology”. În Freedman, David Noel; Myers, Allen C. Eerdmans Dictionary of the Bible. Eerdmans. ISBN 9789053565032.
- Cohn, Shaye J.D. (). From the Maccabees to the Mishnah. Westminster John Knox Press. ISBN 9780664227432.
- Collins, John J. (). Daniel: With an Introduction to Apocalyptic Literature. Eerdmans. ISBN 9780802800206.
- Collins, John J. (). Daniel. Fortress. ISBN 9780800660406.
- Collins, John J. (). The Apocalyptic Imagination: An Introduction to Jewish Apocalyptic Literature
. Eerdmans. p. 103. ISBN 9780802843715. Son of Man: The interpretation and influence of Daniel 7.
- Collins, John J. (). Seers, Sibyls, and Sages in Hellenistic-Roman Judaism. BRILL. ISBN 9780391041103.
- Collins, John J. (). „Current Issues in the Study of Daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. I. BRILL. ISBN 978-9004116757.
- Collins, John J. (). „Current Issues in the Study of Daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 978-9004116757.
- Collins, John J. (). „From Prophecy to Apocalypticism: The Expectation of the End”. În McGinn, Bernard; Collins, John J.; Stein, Stephen J. The Continuum History of Apocalypticism. Continuum. ISBN 9780826415202.
- Coogan, Michael (). A Brief Introduction to the Old Testament. Oxford: Oxford University Press. p. 400.
- Crawford, Sidnie White (). „Apocalyptic”. În Freedman, David Noel; Myers, Allen C. Eerdmans Dictionary of the Bible. Eerdmans. ISBN 9789053565032.
- Davidson, Robert (). „Jeremiah, Book of”. În Metzger, Bruce M.; Coogan, Michael D. The Oxford Companion to the Bible. Oxford University Press. ISBN 9780199743919.
- Cross, Frank Leslie; Livingstone, Elizabeth A. (). The Oxford Dictionary of the Christian Church. Oxford University Press. ISBN 9780192802903.
- Davies, Philip R. (). „The Scribal School of Daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. I. BRILL. ISBN 978-9004116757.
- Davies, Philip (). „Apocalyptic”. În Rogerson, J. W.; Lieu, Judith M. The Oxford Handbook of Biblical Studies. Oxford Handbooks Online. ISBN 9780199254255.
- DeChant, Dell (). „Apocalyptic Communities”. În Neusner, Jacob. World Religions in America: An Introduction. Westminster John Knox Press. ISBN 9781611640472.
- Doukhan, Jacques (). Secrets of Daniel: wisdom and dreams of a Jewish prince in exile. Review and Herald Pub Assoc. ISBN 9780828014243.
- Dunn, James D.G. (). „The Danilic Son of Man in the New Testament”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 978-0391041288.
- Gallagher, Eugene V. (). „Millennialism, Scripture, and Tradition”. În Wessinger, Catherine. The Oxford Handbook of Millennialism. Oxford University Press. ISBN 9780195301052.
- Godden, Malcolm (). „Biblical Literature" The Old Testament”. În Godden and, Malcolm; Lapidge, Michael. The Cambridge Companion to Old English Literature. Cambridge University Press. ISBN 9781107469211.
- Goldingay, John J. (). „Daniel in the Context of OT Theology”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. II. BRILL. ISBN 978-0391041288.
- Grabbe, Lester L. (). Judaic Religion in the Second Temple Period: Belief and Practice from the Exile to Yavneh. Routledge. ISBN 9780203461013.
- Grabbe, Lester L. (). „A Dan(iel) For All Seasons”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 978-9004116757.
- Grabbe, Lester L. (). An Introduction to Second Temple Judaism: History and Religion of the Jews in the Time of Nehemiah, the Maccabees, Hillel, and Jesus. Continuum. ISBN 9780567552488.
- Grabbe, Lester L. (). Judaic Religion in the Second Temple Period: Belief and Practice from the Exile to Yavneh. Routledge. ISBN 9780203461013.
- Grabbe, Lester L. (). „A Dan(iel) For All Seasons”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 9004116753.
- Hammer, Raymond (). The Book of Daniel. Cambridge University Press. ISBN 9780521097659.
- Harrington, Daniel J. (). Invitation to the Apocrypha. Eerdmans. ISBN 9780802846334.
- Hill, Andrew E. (). „Daniel-Malachi”. În Longman, Tremper; Garland, David E. The Expositor's Bible Commentary. 8. Zondervan. ISBN 9780310590545.
- Hill, Charles E. (). „Antichrist”. În Freedman, David Noel; Myers, Allen C. Eerdmans Dictionary of the Bible. Eerdmans. ISBN 9789053565032.
- Holbrook, Frank B. (). The Seventy Weeks, Leviticus, and the Nature of Prophecy (ed. Volume 3 of Daniel and Revelation Committee Series). Biblical Research Institute, General Conference of Seventh-day Adventists. ISBN 978-0925675026.
- Horsley, Richard A. (). Scribes, Visionaries, and the Politics of Second Temple Judea. Presbyterian Publishing Corp. ISBN 9780664229917.
- Knibb, Michael (). Essays on the Book of Enoch and Other Early Jewish Texts and Traditions. BRILL. ISBN 978-9004167254.
- Knibb, Michael (). „The Book of Daniel in its Context”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 9004116753.
- Koch, Klaus (). „Stages in the Canonization of the Book of daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 0391041282.
- Kratz, Reinhard (). „The Visions of Daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 9004116753.
- Lester, G. Brooke (). Daniel Evokes Isaiah: Allusive Characterization of Foreign Rule in the Hebrew-Aramaic Book of Daniel. The Library of Hebrew Bible/Old Testament Studies. Bloomsbury Publishing. p. 23. ISBN 978-0-567-65856-2.
- Levine, Amy-Jill (). „Daniel”. În Coogan, Michael D.; Brettler, Marc Z.; Newsom, Carol A. The new Oxford annotated Bible with the Apocryphal/Deuterocanonical books : New Revised Standard Version. Oxford University Press. ISBN 9780199370504.
- Lucas, Ernest C. (). „Daniel, Book of”. În Vanhoozer, Kevin J.; Bartholomew, Craig G.; Treier, Daniel J. Dictionary for Theological Interpretation of the Bible. Baker Academic. ISBN 9780801026942.
- Mangano, Mark (). Esther & Daniel. College Press. ISBN 9780899008851.
- Matthews, Victor H.; Moyer, James C. (). The Old Testament: Text and Context. Baker Books. ISBN 9780801048357.
- Nelson, William (). Daniel. Baker Books. ISBN 9781441240064.
- Newsom, Carol A.; Breed, Brennan W. (). Daniel: A Commentary. Presbyterian Publishing Corp. ISBN 9780664220808.
- Nichol, F., ed. (). „chronology chart”. SDA Bible Commentary. pp. 326–327.
- Niskanen, Paul (). The Human and the Divine in History: Herodotus and the Book of Daniel. Continuum. ISBN 9780567082138.
- Pasachoff, Naomi E.; Littman, Robert J. (). A Concise History of the Jewish People. Rowman & Littlefield. ISBN 9780742543669.
- Portier-Young, Anathea E. (). Apocalypse Against Empire: Theologies of Resistance in Early Judaism. Eerdmans. ISBN 9780802837110.
- Provan, Iain (). „Daniel”. În Dunn, James D. G.; Rogerson, John William. Eerdmans Commentary on the Bible. Eerdmans. ISBN 9780802837110.
- Redditt, Paul L. (). Introduction to the Prophets. Eerdmans. ISBN 9780802828965.
- Reid, Stephen Breck (). „Daniel, Book of”. În Freedman, David Noel; Myers, Allen C. Eerdmans Dictionary of the Bible. Eerdmans. ISBN 9789053565032.
- Rowland, Christopher (). „Apocalyptic Literature”. În Hass, Andrew; Jasper, David; Jay, Elisabeth. The Oxford Handbook of English Literature and Theology. Oxford University Press. ISBN 9780199271979.
- Ryken, Leland; Wilhoit, Jim; Longman, Tremper (). Dictionary of Biblical Imagery. InterVarsity Press. ISBN 9780830867332.
- Sacchi, Paolo (). The History of the Second Temple Period. Continuum. ISBN 9780567044501.
- Schwartz, Daniel R. (). Studies in the Jewish Background of Christianity. Mohr Siebeck. ISBN 9783161457982.
- Seow, C.L. (). Daniel. Westminster John Knox Press. ISBN 9780664256753.
- Schiffman, Lawrence H. (). From Text to Tradition: A History of Second Temple and Rabbinic Judaism. KTAV Publishing House. ISBN 9780881253726.
- Spencer, Richard A. (). „Additions to Daniel”. În Mills, Watson E.; Wilson, Richard F. The Deuterocanonicals/Apocrypha. Mercer University Press. ISBN 9780865545106.
- Tatu, Silviu (). „1-2 Cronici”. În Ganea, Romulus V.; Gheorghiță, Radu; Gherman, Daniel; Tatu, Silviu. Introducere în studiul Vechiului Testament:Pentateuhul și cărțile istorice. Cluj Napoca / Oradea: Risoprint / Casa Cărții. pp. 408–409. ISBN 978-606-732-055-8.
- Towner, W. Sibley (). „Daniel”. În Coogan, Michael D.; Metzger, Bruce M. The Oxford Companion to the Bible. Oxford University Press. ISBN 9780199743919.
- Towner, W. Sibley (). Daniel. Westminster John Knox Press. ISBN 9780664237561.
- VanderKam, James C. (). The Dead Sea Scrolls Today. Eerdmans. ISBN 9780802864352.
- VanderKam, James C.; Flint, Peter (). The meaning of the Dead Sea scrolls: their significance for understanding the Bible, Judaism, Jesus, and Christianity. HarperCollins. ISBN 9780062243300.
- Weber, Timothy P. (). „Millennialism”. În Walls, Jerry L. The Oxford Handbook of Eschatology. Oxford University Press. ISBN 9780199742486.
- Wesselius, Jan-Wim (). „The Writing of Daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 978-0391041288.
- Hoehner, Harold W. (). Chronological aspects of the life of Christ (ed. [5th print.]). Grand Rapids: Zondervan. p. 115. ISBN 9780310262114.
- Montgomery, James A (). A Critical and Exegetical Commentary on the Book of Daniel (ed. BiblioBazaar, 2010 Reprint). Edinburgh: T & T Clark. pp. 372–404. ISBN 9781176278707.
- Walvoord, A commentary by John F. (). Daniel: the key to prophetic revelation (ed. Moody Paperback). Chicago: Moody Press. ISBN 9780802417534.
- VanderKam, James C. (). The Dead Sea Scrolls Today. Eerdmans. ISBN 9780802864352.
- VanderKam, James C.; Flint, Peter (). The meaning of the Dead Sea scrolls: their significance for understanding the Bible, Judaism, Jesus, and Christianity. HarperCollins. ISBN 9780062243300.
- Waters, Matt (). Ancient Persia: A Concise History of the Achaemenid Empire, 550–330 BC. Cambridge University Press. ISBN 9781107652729.
- Weber, Timothy P. (). „Millennialism”. În Walls, Jerry L. The Oxford Handbook of Eschatology. Oxford University Press. ISBN 9780199742486.
- Wesselius, Jan-Wim (). „The Writing of Daniel”. În Collins, John J.; Flint, Peter W.; VanEpps, Cameron. The Book of Daniel: Composition and Reception. BRILL. ISBN 978-0391041288.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Viziunea despre Fiul Omului din cartea Profetului Daniel, 21 iulie 2008, Parintele Liviu Valcea, CrestinOrtodox.ro
- Edmond Constantinescu, Biblia ca literatura pe YouTube, Oxygen2
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
