Cioară indiană cu gât sur

Cioară indiană cu gât sur
Stare de conservare
	; Risc scăzut (LC) (IUCN 3.1)
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Clasă:	Aves
Ordin:	Passeriformes
Infraordin:	Corvides
Familie:	Corvidae
Gen:	Corvus
Specie:	C. splendens
Nume binomial
	Corvus splendens; Vieillot, 1817
	Modifică text

Cioara indiană cu gât sur (Corvus splendens) este o specie de pasăre paseriformă din familia Corvidae, originară din Asia de Sud și de Sud-Est. Este o pasăre comună din familia corbilor, de origine asiatică, dar care se găsește în prezent în multe părți ale lumii, unde a ajuns cu ajutorul transportului maritim.

Taxonomie

Subspecia nominalizată C. s. splendens se găsește în Pakistan, India, Nepal și Bangladesh și are un guler gri. Subspecia C. s. zugmayeri se găsește în zonele uscate din Asia de Sud și Iran și are un guler foarte palid. Subspecia C. s. protegatus se găsește în sudul Indiei, Maldive (uneori separată de maledivicus) și Sri Lanka și este gri închis. C. s. insolens, întâlnită în Myanmar, este cea mai întunecată formă și nu are gulerul gri.^[2]

Comportament

Cioara indiană cu gât sur se hrănesc în mare parte cu deșeuri din jurul locuințelor umane, reptile șimamifere mici^[3] și alte animale, precum insecte și alte nevertebrate mici, ouă, pui, cereale și fructe. De asemenea, au fost observate ciori domestice coborând în picaj din aer și smulgând pui de veveriță. Cea mai mare parte a hranei o iau de pe sol, dar și din copaci, atunci când au ocazia. Sunt păsări foarte oportuniste și, având în vedere dieta lor omnivoră, pot supraviețui cu aproape orice este comestibil. Aceste păsări pot fi văzute în apropierea piețelor și a gropilor de gunoi, căutând resturi. De asemenea, au fost observate mâncând nisip după ce s-au hrănit cu cadavre.^[4]

Depune 3-5 ouă într-un cuib tipic din bețe și ocazional există mai multe cuiburi în același copac. În Asia de Sud sunt parazitați de cucul koel asiatic. Vârful de reproducere în India, precum și în Malaezia peninsulară este între aprilie și iulie. Copacii mari, cu coroane mari, sunt preferați pentru cuibărit.^[5]

Relația cu oamenii

Se suspectează că paramixovirusurile, cum ar fi PMV 1, care provoacă boala Newcastle,^[6] pot fi răspândite de Corvus splendens. Focarele de boală de Newcastle din India au fost adesea precedate de mortalitate la ciori.^[7] De asemenea, s-a constatat că acestea sunt purtătoare de Cryptococcus neoformans, care poate provoca criptococcoză la om.^[8]

În mod curios, ciorile din Tanzania au prezentat o absență a paraziților din sânge, deși unele specii, cum ar fi Trypanosoma corvi, au fost descrise pentru prima dată la această specie.^[9] Patologul T.R. Lewis și-a exprimat surprinderea față de numărul de hematozoare prezente în sângele ciorilor din Calcutta.^[10]

Galerie

Note

^ BirdLife International (2018). „Corvus splendens”. IUCN Red List of Threatened Species. 2018: e.T22705938A131944731. doi:10.2305/IUCN.UK.2018-2.RLTS.T22705938A131944731.en . Accesat în 12 noiembrie 2021.
^ Rasmussen, PC & JC Anderton (2005) Birds of South Asia: The Ripley Guide. Smithsonian Institution and Lynx Edicions. Vol 2. p.598
^ Mikula, P.; Morelli, F.; Lučan, R. K.; Jones, D. N.; Tryjanowski, P. (2016). „Bats as prey of diurnal birds: a global perspective”. Mammal Review. 46 (3): 160–174. doi:10.1111/mam.12060.
^ Amey Jayesh Kambli (2004). „Geophagy by three species of crows near carcass dumping ground at Jodhpur, Rajasthan”. Newsletter for Ornithologists. 1 (5): 71.
^ Soh MCK, NS Sodhi, RKH Seoh, BW Brook (2002) Nest site selection of the house crow (Corvus splendens), an urban invasive bird species in Singapore and implications for its management. Landscape and Urban planning 59:217-226
^ Roy, P., Venugopalan, A.T., Manvell, R. 1998 Isolation of Newcastle disease virus from an Indian house crow. Tropical animal health and production 30 (3):177-178
^ Blount, W.P. (1949). Diseases of Poultry. (London, Balliere, Tindall and Cox).
^ S. Gokulshankar, S. Ranganathan, M. S. Ranjith and A. J. A. Ranjithsingh (2004) Prevalence, serotypes and mating patterns of Cryptococcus neoformans in the pellets of different avifauna in Madras, India. Mycoses, 47:310–314
^ Dirie, M.F., Ashford, R.W., Mungomba, L.M., Molyneux, D.H. & Green, E.E. (1990). Avian trypanosomes in Simulium and sparrowhawks (Accipiter nisus). Parasitology, 101,243-247.
^ Lewis, Timothy Richards (1879). The microscopic organisms found in the blood of man and animals, and their relation to disease. Calcutta: Government Press. p. 71.

Legături externe

Materiale media legate de Corvus splendens la Wikimedia Commons
Date legate de Corvus splendens la Wikispecies
House Crow Monitor
Bibliography from Corvids Literature Database
House Crow Species text in The Atlas of Southern African Birds
Imagini, video și sunete despre House Crow pe Internet Bird Collection
Corvus splendens at Global Invasive Species Database Arhivat în 5 noiembrie 2010, la Wayback Machine.
Galerie de imagini cu House Crow pe VIREO (Drexel University)

[iucn_status_12_November_2021-1] BirdLife International (2018). „Corvus splendens”. IUCN Red List of Threatened Species. 2018: e.T22705938A131944731. doi:10.2305/IUCN.UK.2018-2.RLTS.T22705938A131944731.en . Accesat în 12 noiembrie 2021.

[pcr-2] Rasmussen, PC & JC Anderton (2005) Birds of South Asia: The Ripley Guide. Smithsonian Institution and Lynx Edicions. Vol 2. p.598

[3] Mikula, P.; Morelli, F.; Lučan, R. K.; Jones, D. N.; Tryjanowski, P. (2016). „Bats as prey of diurnal birds: a global perspective”. Mammal Review. 46 (3): 160–174. doi:10.1111/mam.12060.

[4] Amey Jayesh Kambli (2004). „Geophagy by three species of crows near carcass dumping ground at Jodhpur, Rajasthan”. Newsletter for Ornithologists. 1 (5): 71.

[5] Soh MCK, NS Sodhi, RKH Seoh, BW Brook (2002) Nest site selection of the house crow (Corvus splendens), an urban invasive bird species in Singapore and implications for its management. Landscape and Urban planning 59:217-226

[6] Roy, P., Venugopalan, A.T., Manvell, R. 1998 Isolation of Newcastle disease virus from an Indian house crow. Tropical animal health and production 30 (3):177-178

[7] Blount, W.P. (1949). Diseases of Poultry. (London, Balliere, Tindall and Cox).

[8] S. Gokulshankar, S. Ranganathan, M. S. Ranjith and A. J. A. Ranjithsingh (2004) Prevalence, serotypes and mating patterns of Cryptococcus neoformans in the pellets of different avifauna in Madras, India. Mycoses, 47:310–314

[9] Dirie, M.F., Ashford, R.W., Mungomba, L.M., Molyneux, D.H. & Green, E.E. (1990). Avian trypanosomes in Simulium and sparrowhawks (Accipiter nisus). Parasitology, 101,243-247.

[10] Lewis, Timothy Richards (1879). The microscopic organisms found in the blood of man and animals, and their relation to disease. Calcutta: Government Press. p. 71.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]