Democrație liberală

Liberalism
Parte a seriei despre

Școli Istoria liberalismului Contribuții la teoria liberală
Idei Liberalism cultural Capitalism democratic Educație democratică Liberalism economic Piața liberă Piața ideilor Egalitarism Comerț liber Principiul efectelor nocive Individualism Laissez-faire Democrație liberală Neutralitatea liberală Economie de piață Negativ / libertate pozitivă Societate deschisă Societate permisivă Libertate politică Suveranitate populară Drepturile (individual) Secularism Separația între biserică și stat
Variante Anarhist Clasic Conservator Democratic Geolibertanism Georgism Verde Feminism liberal Internaționalism liberal Libertarianism Național Neoliberalism Ordoliberalism Paleoliberalism Extrema de centru Radicalism Religios Secular Social Socialist
Persoane Frédéric Bastiat Jeremy Bentham Isaiah Berlin Anders Chydenius Benjamin Franklin Adam Ferguson Milton Friedman John Kenneth Galbraith David Lloyd George Henry George William Ewart Gladstone Thomas Hill Green Václav Havel Friedrich Hayek Leonard Hobhouse Wilhelm von Humboldt David Hume Thomas Jefferson Immanuel Kant Adamantios Korais Wilfrid Laurier John Locke Thomas Babington Macaulay Salvador de Madariaga Giuseppe Mazzini James Mill John Stuart Mill Ludwig von Mises Montesquieu Robert Nozick Thomas Paine Lester B. Pearson Ayn Rand John Rawls David Ricardo Franklin D. Roosevelt Jean-Baptiste Say Herbert Spencer Adam Smith Alexis de Tocqueville Pierre Trudeau Mary Wollstonecraft
Organizații Partide liberale Rețeaua Liberală Africană (ALN) Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Federația Liberală Arabă (ALF) Council of Asian Liberals and Democrats (CALD) Partidul Democrat European (PDE) Tineretul Liberal European (LYMEC) Federația Internațională a Tineretului Liberal (IFLRY) Internaționala Liberală Rețeaua Liberală pentru America de Sud (RELIAL) Rețeaua europeană liberală de Sud-Est (LIBSEEN)
Subiecte conexe Comunitarismul Conservatism Libertarianism Republicanism Socialism
v d m

Democrația liberală reprezintă formula de democrație avansată caracterizată prin echilibrul constituțional dintre valoarea fundamentală a democrației (în speță, egalitatea) și cea a liberalismului (libertatea). Ea este caracterizată prin libertatea cuvântului, libertatea presei, libertatea religiei, stat laic, egalitate în fața legii, stat de drept, alegeri libere, economie de piață, toleranță față de minorități și cooperare internațională.

Exagerarea ideii de egalitate conduce spre egalitarism, în defavoarea drepturilor individuale, iar accentuarea libertăților poate determina individualismul sau anarhia. Ideea de democrație liberală constă în echilibrarea raportului dintre valorile colective (egalitatea) și cele individuale (libertatea).

Liberalizarea economică și cea politică sunt fenomene de anvergură globală ce depășesc influența partidelor politice liberale, dovadă și faptul că democrația liberală este comună țărilor occidentale unde partidele liberale fie nu există, fie au un capital politic minor (Marea Britanie, Germania).

Vezi și

[modificare | modificare sursă]