Sari la conținut

GRU (Rusia)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
GRU
Glavnoe Razvedîvatelnoe Upravlenie
ГРУ ГШ ВС РФ
Главное Разведывательное Управление
Prezentare generală
Fondată7 mai 1992
CompetențăPreședintele Rusiei
Sediustr. Grizodubovoi 3, Moscova
55°46′55″N 37°31′23″E ({{PAGENAME}}) / 55.782°N 37.523°E
Angajați12.000[1]  Modificați la Wikidata
Agenția părinteMinisterul Apărării
Miniștri responsabili
Serghei Shoigu, Ministrul Apărării
Șefii agenției
Igor Kostiukov, Conducător
Structuri subordonate
Sveazinformsoiuz
Prezență online
Site-ul web al Ministerului Apărării
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Direcția Principală de Informații (în rusă: Гла́вное разве́дывательное управле́ние, transiterat Glavnoe razvedîvatelnoe upravlenie, pronunție ˈɡlavnəjə rɐzˈvʲɛdɨvətʲɪlʲnəjə ʊprɐˈvlʲenʲɪjə), abreviat GRU (în rusă: ГРУ), este agenția de informații militare externe a statului major al Forțelor Armate ale Federației Ruse (fostul Stat Major al Armatei Sovietice a Uniunii Sovietice). Începând cu anul 2010, numele oficial complet al agenției este Direcția Principală de Activitate a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse (în rusă: Гла́вное управле́ние Генера́льного шта́ба Вооружённых Сил Росси́йской Федера́ции).

GRU este cea mai mare agenție de informații externe a Rusiei.[2] În 1997 a desfășurat de șase ori mai mulți agenți în țări străine decât SVR, succesorul KGB-ului. De asemenea, acesta a comandat 25.000 de trupe Spetsnaz în 1997.[3]

Istorie

[modificare | modificare sursă]
Emblema oficială a GRU (până în 2009), cu motto-ul gravat: „Măreția Patriei în faptele tale glorioase”

Primul corp rus de informații militare a fost înființat în 1810 de către ministrul de Război, Michael Andreas Barclay de Tolly care i-a sugerat  țarului crearea unui organism permanent pentru  informații strategice militare. În ianuarie 1810, s-a format Expediția pentru Afacerile Secrete sub comanda Ministerului de Război. Doi ani mai târziu a fost redenumit Birou Special.

În 1815, biroul a devenit Primul Departament sub comanda Șefului General al Personalului. În 1836 inteligenței funcțiile de informații au fost transferate la cel de-al Doilea Departament sub comanda Șefului General al Personalului. După mai multe schimbări de nume, în aprilie 1906, informațiile militare au fost realizate de către cel de-al Cincilea Departament sub comanda Șefului General al Statului Major al Ministerului de Război.

Primul său predecesor în Rusia Sovietică a fost creat la 21 octombrie 1918, sub patronajul lui Leon Troțki, care era atunci șeful civil al Armatei Roșii;[4] Acesta a fost inițial cunoscut sub numele de Agenția de Înregistrare (Registrupravlenie, sau RU). Simon Aralov a fost primul său șef.[5]
Instituției GRU i-a fost trasată sarcina de a strânge și prelucra toate informațiile militare, în special colectarea de informații cu caracter militar sau politic din surse aflate în afara Uniunii Sovietice. GRU a înființat rezidențe peste tot în lume, împreună cu stațiile SIGINT (signals intelligence) din Lourdes, din Cuba, și în tot fostul bloc Sovietic, în special în Lituania, Letonia și Estonia.

Primul șef al Direcției a fost Janis Karlovici Berzin, un leton comunist și fost membru al Ceka, care a rămas în post până la 28 noiembrie 1937, când a fost arestat și, ulterior lichidat în timpul în care Iosif Stalin a ordonat Marea Epurare.

GRU era cunoscut guvernului sovietic pentru acerba independență față de  serviciile secrete rivale, cum ar fi NKVD și KGB. La data creării GRU, Lenin a înfuriat Ceka (predecesorul KGB-ului) atunci când le-a ordonat să nu interfereze cu operațiunile GRU.

Cu toate acestea, Ceka s-a infiltrat în GRU în 1919. Asta a înrăutățit acerba rivalitate între cele două agenții, care erau ambele implicate în spionaj. această rivalitate a fost chiar mai intensă decât rivalitatea între Biroul Federal de Investigații și Agenția Centrală de Informații din SUA.

Existența GRU nu a fost mediatizată în timpul epocii sovietice, dar documentele referitoare la aceasta au devenit disponibile în Occident la sfârșitul anilor 1920, și a fost menționată în memoriile din 1931 ale primului dezertor OGPU, Georges Agabekov, și descrise în detaliu în 1939 în autobiografia (Am fost agentul lui Stalin) de Walter Krivitsky, cel mai înalt ofițer de informații al Armatei Roșii  care a dezertatvreodată.[6] GRU a devenit cunoscută în Rusia și în vest, în afara limitelor înguste ale comunității de informații, în timpul perestroikăi, în parte datorită scrierile lui Viktor Suvorov (Vladimir Rezun), un ofițer GRU care a fugit în Marea Britanie în 1978, și a scris despre experiențele sale în armata sovietică și serviciile de informații. Potrivit lui Suvorov, chiar și Secretarul General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, pentru a intra în sediul GRU, trebuie să treacă printr-un control de securitate.

GRU este încă o parte foarte importantă a serviciilor de informații ale Federației Ruse, mai ales că acesta nu a fost niciodată reîmpățit administrativ, spre deosebire de KGB.[7] KGB-ul a fost dizolvat după ce a participat la lovitura de stat a eșuată din 1991 împotriva președintelui sovietic Mihail Gorbaciov. KGB a fost împărțit în Serviciul de Informații Externe (SVR) și Serviciul Federal de Securitate (FSB).

În 2006, GRU și-a mutat sediul într-un complex, la Horoșovskoie Șose, care a costat 9,5 miliarde de ruble pentru a construi și încorpora 70.000 de metri pătrați.[8][9]

În aprilie 2009, președintele Dmitri Medvedev l-a concediat pe șef GRU Valentin Korabelnikov, care a condus GRU din 1997, pentru a fi avut obiecții, potrivit surselor, cu privire la reformele propuse.[10][11]

În 2010, GRU și-a schimbat numele în Direcția Principală de Activitate a Șefului General al Personalului Rus, dar termenul de GRU rămâne cel mai frecvent utilizat.

Activități

[modificare | modificare sursă]

Potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani: „Deși, uneori, comparativ cu SUA, Agenția de Apărare, [GRU] depășește cantitativ activitătea efectuată de către aproape toate agențiile de informații militare ale SUA, precum și alte organizații naționale. GRU adună inteligenței umane prin atașații militari și agenți străini. GRU, de asemenea, menține semnificative semnale informative (SIGINT) și imagini de recunoaștere (IMINT), cât și capabilităși de imagerie din sateliți.”[12] Direcția GRU numită Spațiu  de Informații a pus mai mult de 130 de sateliți SIGINT pe orbită. GRU și KGB SIGINT au împreună o rețea de aproximativ 350.000 de specialiști.[13]

Statele Unite Ale Americii

[modificare | modificare sursă]

Potrivit dezertorului GRU, Kalanbe: „Deși majoritatea Americanilor nu-și dau seama, America este atât de pătrunsă de serviciile de informații rusești încât s-a ajuns la existența de depozite de arme pentru momentul în care ar intra în acțiune forțe speciale rusești.” El a descris, de asemenea, ca pe o posibilitate, existența de arme nucleare tactice cunoscut sub numele de „valize cu bombe” ascunse în Statele Unite ale Americii și a menționat că „cea mai periculoasă activitate a GRU este colectarea de informații asupra liderilor americani, pentru asasinarea lor de către spetsnaz (forțele speciale) în caz de război.” Liderii vor fi ușor de asasinat folosind valizele cu bombe, potrivit lui Stanislav Lunev.[14][15] Acesta susținea că GRU este „unul dintre primii instructori de teroriști din întreaga lume”. Shamil Basayev, potrivit surselor, a lucrat pentru această organizație.[16][17][18] Congresmanul american Curt Weldon acceptă afirmațiile lui Lunev, dar a menționat că Lunev a exagerat lucrurile, potrivit FBI.[19] Căutările în zonele identificate de Lunev – care recunoaște că el personal nu a plantat arme în SUA – au fost efectuate, dar nu s-au găsit astfel de depozite de arme, cu sau fără  arme nucleare la purtător ."[20]

Pe 29 decembrie 2016, Casa Alba a acuzat nouă persoane și entități, inclusiv GRU și Serviciul Federal de Securitate (FSB), pentru presupuse activități pentru a sabota în 2016 alegerile prezidențiale din SUA.[21] În plus, Departamentul de Stat al SUA a declarat, de asemenea, 35 de diplomați și oficiali ruși persona non grata și a negat oficialilor guvernamentali ruși accesul la două instalații cu capital rusesc din Maryland și din New York.

Franța

[modificare | modificare sursă]

Agenții GRU aparținând de Fancy Bear/APT 28, potrivit surselor, au utilizat conturi false pe Facebook, chipurile asociați ai stafului de campanie a lui Emmanuel Macron, cu scopul de a interfera cu alegerile prezidențiale din Franța din 2017.[22]

Georgia

[modificare | modificare sursă]

În controversa ruso–georgiană privind spionajul, patru ofițeri GRU Alexandru Savva, Dmitri Kazantsev, Aleksey Zavgorodny și Alexander Baranov au fost arestați de către Departamentul de Contrainformații al Ministerului de Interne din Georgia și au fost acuzați de spionaj și sabotaj. Această rețea de spionaj era comandată din Armenia de către colonelul GRU-Anatoli Sinitsin. Câteva zile mai târziu, ofițerii arestați au fost predați Rusiei prin intermediul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).[23][24]

Războiul Civil Sirian

[modificare | modificare sursă]

În 2015, soldați GRU  din forțele speciale au apărut în Alep și Homs.[25][26] Oficiali GRU au vizitat, de asemenea, Qamishli, în apropiere de granița cu Turcia.[27]

SATCOM

[modificare | modificare sursă]

De pe la mijlocul anilor 1970, GRU a menținut un post de interceptare a sateliților de comunicații lângă Andreyevka, situat la aproximativ cincizeci de kilometri de Spassk-Dalnîi, ținutul Primorie.[28][29][30]

Cecenia

[modificare | modificare sursă]

Dmitri Kozak și Vladislav Surkov, membrii ai administrației lui Vladimir Putin,  potrivit surselor, au servit în GRU. Doi ceceni, Spus-Magomed Kakiev și Sulim Yamadayev erau comandanți ai Batalioanelor Speciale Vostok și Zapad („Est” și „Vest”), care erau controlate de GRU. Fiecare batalion, includea aproape o mie de luptători, până la desființarea lor în 2008.[31]

Aproximativ 300 de comando, ofițeri de informații și alți lucrători GRU au murit în timpul luptelor din Cecenia.[32]

Detașamentele GRU din Cecenia au fost transferate în Liban independent de Forța Interimară a Organizației Națiunilor Unite din Liban după 2006 Războiul din 2006 din Liban.[33]

Zelimkhan Yandarbiyev a fost asasinat de doi ofițeri GRU. Ofițeri GRU au fost, de asemenea, acuzați de crearea ilegală de echipe ale morții.[34]

Canada

[modificare | modificare sursă]

GRU primea informații de la Jeffrey Delisle de la Royal Canadian Navy, ceea ce a dus la expulzarea mai multor lucratori ai Ambasadei ruse de, inclusiv, a atașatului apărării la Ottawa.[35][36]

Estonia

[modificare | modificare sursă]

Un cetățean rus pe nume Artiom Zincenko a fost condamnat pentru spionaj în Estonia pentru GRU în mai 2017.[37][38]

Moldova

[modificare | modificare sursă]

În iunie 2017, Moldova a expulzat cinci ruși agenți GRU cu acoperire diplomatică la Ambasada rusă din Chișinău, fiind acuzați că au încercat să recruteze luptători din Găgăuzia pentru gherila organizată de Rusia împotriva Ucrainei.[39] Ministrul Adjunct de Externe rus, Grigori Karasin, a respins acuzațiile.[40]

Direcția Șase de Spionaj

[modificare | modificare sursă]

Direcția Șase a GRU  este responsabilă pentru signals intelligence (SIGINT).[41]

Siria

[modificare | modificare sursă]

Direcția Șase a fost responsabilă pentru menținerea Centruui S  post de ascultare sub acoperire în Siria înainte de capturarea lui de către Armata Siriană Liberă în 2014.[42][43][44]Un post de ascultare al Direcției Șase funcționează, de asemenea, la Baza Aeriană Hmeimim în apropiere de Latakia.[45]

Compromis

[modificare | modificare sursă]

În 2002, Bill Powell, fostul redactorul șef al filialei ziarului „Newsweek” la Moscova a scris articolul Trădare, o expunere a experiențelor fostului colonel GRU Vyacheslav Baranov, care a trădat GRU în favoarea Agenției Centrale de Informații (CIA) și a fost de acord să spioneze pentru ea. El a fost predat rușilor de către o „cârtiță” (agent în adormire) din Biroul Federal de Investigații (FBI) sau di CIA și și-a petrecut cinci ani în închisoare înainte de a fi eliberat. Identitatea cârtiței a rămas necunoscută până azi, dar se vehiculează numele lui Robert Hanssen.[46]

Forțele speciale ale Direcției Principale

[modificare | modificare sursă]

Agenți cunoscuți

[modificare | modificare sursă]

Secolul 21

[modificare | modificare sursă]
  • Jeffrey Delisle, Royal Canadian Navy ofițer de informații condamnat la 20 de ani de închisoare pentru vânzarea secretelor de la Stone Ghost către GRU, prin intermediul Ambasadei federației ruse în Canada.[47]

„Ilegali” istorici

[modificare | modificare sursă]
  • Boris Bukov, ofițer RU RKKA
  • Iakov Grigorev
  • Vladimir Kvacikov
  • Hede Masarea
  • Richard Sorge
  • Moishe Stern
  • Joshua Tamer
  • Alfred Tilton
  • Aleksandr Ulanovski
  • Ignacy Witczak 

Agenți navali

[modificare | modificare sursă]
  • Jack Fahy (Naval GRU), Biroul Coordonator Inter-American pentru Afaceri; Consiliul de Război Economic; Statele Unite ale Americii - Departamentul de Interne
  • Edna Patterson Navale GRU, a servit în SUA între 1943 și 1956

Dezertori

[modificare | modificare sursă]
  • Whittaker Chambers, un jurnalist American și fost agent GRU, care a rupt cu Comunismul în 1938[48]
  • Iavor Entcev, un comunist, membru al GRU; a fugit în Statele Unite în timpul Războiului Rece.
  • Igor Guzenko, un funcționar GRU de la cifru care a fugit în Canada
  • Walter Krivitsky, un dezertor GRU  care a prezis că Iosif Stalin și Adolf Hitler vor încheia un pact de neagresiune sovieto-nazist, a fost găsit mort în 1941
  • Stanislav Lunev
  • Oleg Penkovski, un ofițer GRU, care a jucat un rol important în timpul Crizei Rachetelor din Cuba
  • Julieta Poyntz, membru fondator al Partidului Comunist din Statele Unite ale Americii, ucisă se pare încercarea de a dezerta
  • Ignace Reiss, un GRU dezertor care a trimis o scrisoare de dezertare lui Stalin, în iulie 1937, a fost găsit mort în septembrie 1937
  • Viktor Suvorov (Vladimir Bogdanovici Rezun)

Președinți

[modificare | modificare sursă]

Șeful rus al Informațiilor Militare este un ofițer militar de cel mai înalt rang în Rusia.

Din 1991

[modificare | modificare sursă]
# Nume Termen Președintele țării
1 Evgheni Timohin octombrie 1991 – august 1992 Boris Elțîn
2 Fiodor Ladîghin sugust 1992 – 1997 Boris Elțîn
3 Valentin Korabelnikov mai 1997 – aprilie 2009 Boris Elțîn

Vladimir Putin
Dmitri Medvedev

4 Aleksandr Șleahturov aprilie 2009 – decembrie 2011 Dmitri Medvedev
5 Igor Sergun decembrie 2011 – ianuarie 2016 Dmitri Medvedev

Vladimir Putin

- post vacant 3 ianuarie – 1 februarie 2016 Vladimir Putin
6  Igor Korobov 2 februarie 2016 – 21 noiembrie 2018 Vladimir Putin
7 Igor Kostiukov decembrie 2018 –

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ (PDF) https://www.verfassungsschutz.de/embed/broschuere-2014-07-wirtschaftsspionage.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „Reuters Factbox on Russian military intelligence by Dmitry Solovyov”. Reuters. Accesat în . 
  3. ^ Lunev, Stanislav (). „Changes may be on the way for the Russian security services”. PRISM. The Jamestown Foundation. 3 (14). Arhivat din original la . 
  4. ^ Earl F. Ziemke, Russian Review 60(2001): 130.
  5. ^ Leonard, Secret Soldiers of the Revolution, p. 7.
  6. ^ Leonard, Secret Soldiers of the Revolution, p.xiv.
  7. ^ „Reuters Russia's Medvedev sacks military spy chief by Dmitry Solovyov Fri Apr 24, 2009”. Reuters. Accesat în . 
  8. ^ „Putin Arrives in Style at Military Spy Base”. The Moscow Times. Arhivat din original la . Unlike its predecessor, a drab, redbrick monolith nicknamed the Aquarium, the new GRU complex is a futuristic glass-clad and bulletproof structure that bears more than a passing resemblance to the London headquarters of Britain's MI6 [...] The complex, whose construction began in 2003, cost 9.5 billion rubles ($357 million) to build, and incorporates an area of 70,000 square meters. 
  9. ^ Young, John (). „GRU Headquarters - Russian MilIntel Eyeball”. Cryptome. Arhivat din original la . 
  10. ^ Solovyov, Dmitry (). „Russia's Medvedev sacks military spy chief”. Reuters. Arhivat din original la . President Dmitry Medvedev sacked Russia's most powerful intelligence chief Friday in a move that underscores strained ties with some of the military top brass over a Kremlin-backed reform of the armed forces. The Kremlin said Medvedev had signed a decree to dismiss General Valentin Korabelnikov, who has directed Russia's military intelligence service since 1997. 
  11. ^ „Russia military spy boss 'sacked'”. BBC News. . Arhivat din original la . Gen Korabelnikov had been the head of military intelligence for 12 years and was a four-star general. Analysts say the 63-year-old was one of the main opponents of the planned military reforms, which could see the Russian armed forces shrink from 1.3 million serving men and women to one million. The majority of those cuts would come from the officer corps, which could see the loss of around 200,000 posts, including many generals. Some of the proposed reforms were said to have included the disbanding of several GRU-controlled army special forces (Spetsnaz) brigades and the redistribution of the command of some GRU structures to the SVR. Gen Korabelnikov is reported to have submitted his resignation in protest last November. 
  12. ^ „Operations of the Main Intelligence Administration (GRU) Glavnoye Razvedyvatelnoye Upravlenie - Russia / Soviet Intelligence Agencies”. Federation of American Scientists. Accesat în . 
  13. ^ Christopher Andrew and Vasili Mitrokhin (2000). The Mitrokhin Archive: The KGB in Europe and the West. Gardners Books. ISBN: 0-14-028487-7.
  14. ^ Stanislav Lunev (). Through the Eyes of the Enemy: The Autobiography of Stanislav Lunev. Regnery Publishing, Inc. ISBN 0-89526-390-4. 
  15. ^ Symposium: Al Qaeda’s Nukes Arhivat în , la Biblioteca Congresului by Jamie Glazov, FrontPageMagazine, 27 octombrie 2006
  16. ^ Western leaders betray Aslan Maskhadov Arhivat în , la Wayback Machine. – by Andre Glucksmann. Prima-News, 11 martie 2005
  17. ^ CHECHEN PARLIAMENTARY SPEAKER: BASAEV WAS G.R.U. OFFICER Arhivat în , la Wayback Machine. The Jamestown Foundation, 08 septembrie 2006
  18. ^ Analysis: Has Chechnya's Strongman Signed His Own Death Warrant? – by Liz Fuller, RFE/RL, 1 martie 2005
  19. ^ Nicholas Horrock, "FBI focusing on portable nuke threat", UPI (20 December 2001).
  20. ^ Steve Goldstein and Chris Mondics, "Some Weldon-backed allegations unconfirmed; Among them: A plot to crash planes into a reactor, and missing suitcase-size Soviet atomic weapons." Philadelphia Inquirer (15 March 2006) A7.
  21. ^ „FACT SHEET: Actions in Response to Russian Malicious Cyber Activity and Harassment”. White House. Accesat în . 
  22. ^ Menn, Joseph (). „Exclusive: Russia used Facebook to try to spy on Macron campaign - sources”. Reuters. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Petriashvili, Diana (). „Tbilisi Claims Russian Troop Movements in Response to Spy Dispute”. EurasiaNet. Arhivat din original la . A Tbilisi city court September 29 ordered two Russian officers arrested in the Georgian capital, Dmitri Kazantsyev and Alexander Savva, and seven Georgian citizens to be held in pre-trial detention. The Russian consul in Georgia, Valeri Vasiliyev, told Rustavi-2 television that a lawyer for the officers had not been allowed into the courtroom. The Georgian Interior Ministry did not immediately comment on the allegation. The court also passed the same ruling for Konstantin Pichugin, who has been accused of espionage, but who is believed to be inside Russia's regional military headquarters, which remained surrounded by police for a second day. Moscow has refused to surrender Pichugin.  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)
  24. ^ „Georgia Arrests Russian 'Intelligence Operatives'”. Civil Georgia. . Arhivat din original la . Georgia's counter-intelligence service arrested four Russian military intelligence (GRU - Glavnoye Razvedovatelnoye Upravlenie) officers and eleven citizens of Georgia who were cooperating with Russian intelligence services, Georgian Interior Minister Vano Merabishvili said on September 27 [...] He said that two Russian intelligence operatives were arrested in Tbilisi - GRU colonel Alexander Sava, who was allegedly the chief of the group operating in Georgia, and Dimitri Kazantsev. Two others - Alexander Zavgorodny and Alexander Baranov - were arrested in Batumi, the Georgian Interior Minister said. 
  25. ^ Tsvetkova, Maria (). „New photos suggest Russia's operation in Syria stretches well beyond its air campaign”. Business Insider. Arhivat din original la . CIT also published screenshots from the Instagram page of Ilya Gorelykh, who it said had served in Russia's GRU special forces in the past [...] In late October it showed he had uploaded pictures from Aleppo, one of which showed him holding an assault rifle while wearing civilian clothes. Another image of him posing in camouflage with three other armed men was apparently taken in Homs. 
  26. ^ „Beyond the airstrikes: Russia's activities on the ground in Syria”. . Arhivat din original la . We believe that Russia's operation in Syria is a "hybrid war", not unlike the one seen in Ukraine. Apart from the airstrikes, Russia provides Assad forces with surface-to-surface rocket systems, combat vehicles, equipment, advisors, artillery support and spotters. More importantly, recently there have been more and more reports of Russian soldiers, vehicles and "volunteers" being spotted close to the frontlines. 
  27. ^ Agence France-Presse (). „Turkey alarmed by 'Russian build-up' on Syria border”. The National. Arhivat din original la . Top Russian military officials, including figures from the GRU military intelligence service, had already visited Qamishli, it added. 
  28. ^ Ball, Desmond (). Signals Intelligence in the Post-cold War Era: Developments in the Asia-Pacific Region. Institute of Southeast Asian Studies. p. 105. ISBN 9789813016378. 1. Andreyevka SATCOM Station, Russia 
  29. ^ Aid, Matthew (). „Russia's Andreyevka SIGINT Station”. Arhivat din original la . The station is located in the Maritime Province of the Russian Far East near the tiny village of Andreyevka (Google Earth transliterates the name as Andreevka) at the following geographic coordinates: 44-30-30N 133-28-28E. [...] Built during the mid-1970s by the Soviets, a former senior NSA official mentioned it to me in the late 1980s as being "the biggest and baddest of the Sov’s SIGINT stations.“ At the station’s peak during the Cold War, it was jointly manned by several hundred KGB and GRU (Soviet military intelligence) SIGINTers. Today, the station is owned and operated solely by the GRU, and it would appear that the station has not been upgraded with new equipment in quite some time. 
  30. ^ Aid, Matthew (). „Soviet Eavesdropping Station Identified”. Arhivat din original la . Andreyevka SATCOM Station: 44-30-30N 133-28-28E Some of these stations are still apparently active (the largest of which is the Andreyevka station near Vladivostok), although to what degree they are still working COMSAT targets cannot be determined from imagery available on Google Maps. 
  31. ^ Walsh, Nick Paton (). „Land of the warlords”. The Guardian. Arhivat din original la . Sulim Yamadayev: heads 1000 strong East battalion, controlled by the chief intelligence directorate (GRU) of the Russian military. Dislikes Kadyrov [...] Said Magomed Kakiev: commander of 900-strong "West" battalion, also under GRU control. Dislikes Kadyrov. 
  32. ^ „Spies Still Everywhere, GRU Says”. The Moscow Times. . Arhivat din original la . GRU commando units operate in the armed forces to provide field intelligence and carry out special operations, such as the penetration and elimination of enemy units. The military actively employs GRU commandoes in Chechnya, where they have proven to be about the most able of all military units. More than 300 commandos, intelligence officers and other GRU personnel have died in fighting in Chechnya, Korabelnikov said. 
  33. ^ McGregor, Andrew (). „Chechen Troops Accompany Russian Soldiers in Lebanon”. Jamestown Foundation. Arhivat din original la . In a surprise move, the Russian Defense Ministry assigned security responsibility for its team of military engineers in Lebanon to two detachments of Chechen troops [...] The East and West battalions of Chechen troops are controlled by the Russian military intelligence (GRU) and do not report directly to the Chechen government. 
  34. ^ Special services are making teams for extrajudicial punishment (Russian) Arhivat în , la Wayback Machine. by Igor Korolkov, Novaya Gazeta, 11 ianuarie 2007. English translation
  35. ^ Chase, Steven; Moore, Oliver; Baluja, Tamara (). „Ottawa expels Russian diplomats in wake of charges against Canadian”. The Globe and Mail. Arhivat din original la . The Harper government has expelled staff at Russia’s embassy in the wake of charges filed against a Canadian military intelligence officer for allegedly passing secrets to a foreign power, The Globe and Mail has learned. [...] A Russian embassy official acknowledged the following three staffers have recently left Canada, saying, however, that all departures were routine: Lieutenant Colonel Dmitry V. Fedorchatenko, assistant defence attaché. Konstantin Kolpakov, attaché. Mikhail Nikiforov, with the administrative and technical staff. The embassy did not provide a clear explanation for the fourth name now gone from Canada’s official list of diplomatic, consular and foreign government representatives: Tatiana Steklova, who had been described as “administrative and technical staff.” 
  36. ^ Payton, Laura (). „Spying mystery deepens with lack of information”. CBC News. Arhivat din original la . Initial media reports said up to four Russian Embassy staff had been removed from a list of embassy and diplomatic staff recognized by Canada. CBC News has confirmed that two have had their credentials revoked since news broke of the naval officer's arrest, while two diplomats left the country a month or more before the arrest this week of Canadian Sub.-Lt. Jeffrey Paul Delisle. 
  37. ^ „Estonia Sentences Russian Spy to Five Years in Prison”. The Moscow Times. . Arhivat din original la . Accesat în . Zinchenko has lived in Estonia on a residence permit since 2013. The Estonian court determined that he was recruited by Russia’s Main Intelligence Directorate (GRU) in 2009, and spent the next four years collecting information about troop movements in Estonia, and about objects of national importance. [...] Zinchenko reportedly passed sensitive information to members of the GRU on multiple occasions, both by means of special communication and in person, on visits to St. Petersburg. 
  38. ^ Jones, Bruce (). „Tallinn jails GRU agent spying on Estonian and NATO forces”. Jane's Information Group. Accesat în . Artem Zinchenko, a Russian citizen legally resident in Estonia since 2013, was convicted on 8 May of espionage for Russia's GRU military intelligence organisation. Recruited in 2009 and arrested in January 2017, Zinchenko was sentenced to five years for spying on locations, equipment, and manoeuvres of Estonian and NATO forces and critical infrastructure. 
  39. ^ Williams, Matthias (). „Exclusive: Russian diplomats expelled from Moldova recruited fighters - sources”. Reuters. 
  40. ^ Reuters (). „Russia Says Report Its Moldova Diplomats Recruited Fighters Is 'Gossip': RIA”. The New York Times. Accesat în . Allegations that five Russian diplomats expelled from Moldova last month recruited fighters for the Moscow-backed separatists in Ukraine were "idle gossip", the RIA news agency quoted a deputy Russian foreign minister as saying on Tuesday. Grigory Karasin made the comment shortly after Reuters published an exclusive report citing Moldovan government and diplomatic sources as saying that the five were ejected because of their alleged activities as undercover officers with the Russian military intelligence agency, the GRU. 
  41. ^ Pike, John (). „Signals Intelligence Programs and Activities”. Federation of American Scientists. Arhivat din original la . The GRU's Sixth Directorate uses over 20 different types of aircraft, a fleet of 60 SIGINT collection vessels, satellites, and ground stations to collect signals intelligence. Together with FAPSI, the GRU operates SIG1NT collection facilities in over 60 diplomatically protected facilities throughout the world. These agencies also operate large ground collection facilities within the territory of the Commonwealth of Independent States, at Cam Rank Bay, Vietnam, and at Lourdes, Cuba. 
  42. ^ Weiss, Michael (). „Russia Puts Boots on the Ground in Syria”. The Daily Caller. Arhivat din original la . In October 2014, the Free Syrian Army sacked a Russian listening post in Tel al-Hara, south of the Quneitra border crossing with Israel. Its location was key. A YouTube video showed a Syrian officer giving the rebels a guided tour of the office building attached to the facility. Documents hanging on the wall, in both Arabic and Russian, including the symbols for Syrian intelligence and 6th Directorate of Russia’s military intelligence agency (GRU), and photos showed spies from both countries hard at work deciphering intercepts. Maps displayed rebel positions; they also showed coordinates of Israel Defense Force units. 
  43. ^ Fitsanakis, Joseph (). „Secret Russian spy base in Syria seized by Western-backed rebels”. intelNews. Arhivat din original la . At some point in the video, the seal of Syrian intelligence is clearly visible, placed next to the seal of the GRU’s 6th Directorate, the branch of Russian military intelligence that is tasked with collecting signals intelligence (SIGINT).  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)
  44. ^ Oryx (). „Captured Russian Spy Facility Reveals the Extent of Russian Aid to the Assad Regime”. bellingcat. Arhivat din original la . The Russian operator of Center S was the Osnaz GRU, responsible for radio electronic intelligence within Russia’s Armed Forces. Although not much is known about this unit, its logos can be seen below. “Части особого назначения” – Osnaz GRU and “Военная радиоэлектронная разведка” – Military Radio Electronic Intelligence. 
  45. ^ Matthews, Owen. „Erdogan and Putin: Strongmen in love”. Newsweek. Arhivat din original la . The electronic intelligence was gathered, according to the report, by a Russian listening station at Hmemim Airport near Latakia, Syria, operated by the Sixth Directorate of GRu military intelligence. 
  46. ^ Powell, Bill (), Treason: How a Russian Spy Led an American Journalist to a U.S. Double Agent, Simon & Schuster, ISBN 0-7432-2915-0  Mai multe valori specificate pentru |ISBN= și |isbn= (ajutor)
  47. ^ Milewski, Terry (), 5 plot lines in the Jeffrey Delisle navy spy case, CBC 
  48. ^ Chambers, Whittaker (), Witness, New York: Random House, p. 799, ISBN 9780895269157  Mai multe valori specificate pentru |ISBN= și |isbn= (ajutor)

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=GRU_(Rusia)&oldid=16099078