Gheorghi Valentinovici Plehanov
| Gheorghi Valentinovici Plehanov | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [3][4]  Gudalovka(d), Lipetsk Uyezd(d), Gubernia Tambov, Imperiul Rus |
| Decedat | (61 de ani)[5][6][7][8][9] Terijoki, Terijoki(d), Finlanda |
| Înmormântat | Literatorskie mostki Volkovskogo kladbișcea[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (tuberculoză) |
| Cetățenie |  Imperiul Rus |
| Religie | ateism |
| Ocupație | filozof politician jurnalist scriitor istoric sociolog[*] economist istoric de artă revoluționar |
| Limbi vorbite | limba rusă[10][11][12] |
| Activitate | |
| Alte nume | Н. Бельтов[1] А. Волгин[1] С. Ушаков[1] Н. Андреевич[1] Н. Каменский[1] А. Кирсанов[1] Н. Валентинов[1] Утис[1] Симплициссимус[1] Д. Кузнецов[1] Г. Б.[1] П. Бочаров[1] A. Volgin[2] |
| Partid politic | Zemlea i volea[*], Ciiornîi peredel[*], Osvobojdenie truda[*], Partidul Social-Democrat al Muncii din Rusia |
Modifică date / text  | |
Gheorghi Valentinovici Plehanov (n. 29 noiembrie 1856 (S.N. 11 decembrie) — d. 30 mai 1918 (S.V. 17 mai)) a fost un revoluționar rus și un teoretician marxist. A fost unul dintre fondatorii mișcării social-democrate din Rusia. Plehanov a avut contribuții în domeniul filozofiei și al rolului artei și religiei în societate, din punctul de vedere marxist. În activitatea sa politică a adoptat pseudonimul Volghin, de la râul Volga. Unii istorici apreciază că acest nume l-a influențat pe tânărul revoluționar Vladimir Ilici Ulianov care a adoptat numele Lenin, de la râul Lena, din opoziție față de politica lui Plehanov.
Inițial un narodnic, un lider al organizației „Pământ și Libertate”, după emigrarea din Rusia în 1880 a stabilit legături cu mișcarea social-democrată vest-europeană și a început să studieze lucrările lui Karl Marx și Friedrich Engels, fiind astfel determinat să renunțe la narodnicism și să devină un marxist convins.
În 1883, el a fondat în Elveția grupul „Emanciparea Muncii”, care populariza marxismul printre revoluționarii ruși. În momentul în care grupul s-a destrămat, el a intrat în Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), unde l-a întâlnit pe Lenin, cu care a și colaborat o vreme.
În 1903, la al doilea congres al PSDMR, Plehanov s-a despărțit de Lenin și de bolșevici și a trecut de partea menșevicilor. Pe durata Primului Război Mondial, se opunea „internaționalismului proletar” al bolșevicilor, având o poziție „naționalistă” și militând pentru luptă până la înfrângerea Germaniei.
El s-a întors în Rusia la puțină vreme după izbucnirea Revoluției din Octombrie, dar a părăsit țara din nou datorită ostilității lui față de bolșevici. A murit de tuberculoză în Terijoki, Finlanda (în prezent, Zelenogorsk, Sankt Peterburg, Rusia).
Opera
[modificare | modificare sursă]- Dezvoltarea viziunii moniste a istoriei
- Eseu despre istoria materialismului
- Concepția materialistă a istoriei
- Rolul personalităților în istorie
- Probleme fundamentale ale marxismului
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e f g h i j k l BBSRP / Plehanov, Gheorgi Valentinovici[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ „Gheorghi Valentinovici Plehanov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Georgi Plekhanov, SNAC, accesat în
- ^ Georgij Valentinovič Plekhanov, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ The Fine Art Archive, accesat în
- ^ Плеханов Георгий Валентинович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ Georgy Plekhanov, Plekhanov, Georgy[*]
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
