Guvernământul Basarabiei
Guvernământul Basarabiei a fost o unitate administrativ-teritorială a României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În nord-vest avea graniță cu Guvernământul Bucovinei. Capitala guvernământului a fost municipiul Chișinău.
Istoric[modificare | modificare sursă]
După revenirea Basarabiei și nordului Bucovinei la România în 1941 s-a decis ca aceste două provincii să constituie două unități administrative autonome, conduse direct de conducătorul statului prin reprezentanți personali. Guvernământul Basarabiei a fost format din RSS Moldovenească și din regiunea Akkerman a RSS Ucrainene, ocupate de URSS în iunie 1940.
Guvernământul Basarabiei a fost împărțit în județe și anume Bălți (reședință - Bălți), Cahul (reședință - Cahul), Cetatea Albă (reședință - Cetatea Albă), Chilia (reședință - Chilia Nouă), Ismail (reședință - Ismail), Lăpușna (reședință - Chișinău), Orhei (reședință - Orhei), Soroca (reședință - Soroca) și Tighina (reședință - Tighina).[1][2] Fiecare județ a fost împărțit în plăși.[1] Județul era administrate de către prefecți, iar plășile de prim-pretori, ajutați de unul sau doi pretori.[1] Comunele urbane și rurale făceau parte din plăși și erau conduse de primari.[1]
Funcția de guvernator al Basarabiei a fost îndeplinită de următorii: gen. Constantin Voiculescu (5 septembrie 1941 - aprilie 1943)[3] și gen. Olimpiu Stavrat (aprilie 1943 - 22 august 1944).
Această formă de organizare a provinciei a fost valabilă până la abrogarea Legii nr. 790/1941 prin Decretul-Lege din 4 septembrie 1944 (Legea nr. 449/1944).
Unități administrativ-teritoriale[modificare | modificare sursă]
- Județul Soroca (Soroca)
- Orașul Soroca
- Plasa Climăuți-Lipnic
- Plasa Florești
- Plasa Nădușita-Drochia
- Plasa Soroca
- Județul Bălți (Bălți)
- Municipiul Bălți
- Orașul Fălești
- Plasa Bălți
- Plasa Cornești
- Plasa Fălești
- Plasa Glodeni
- Plasa Râșcani
- Județul Orhei (Orhei)
- Orașul Orhei
- Orașul Rezina
- Plasa Chiperceni
- Plasa Orhei
- Plasa Rezina
- Plasa Telenești
- Județul Lăpușna (Chișinău)
- Municipiul Chișinău
- Orașul Călărași-Târg
- Plasa Budești-Chișinău
- Plasa Călărași-Călărași-Târg
- Plasa Hâncești
- Plasa Ialoveni
- Plasa Nisporeni
- Județul Tighina (Tighina)
- Municipiul Tighina
- Orașul Comrat
- Plasa Căușani
- Plasa Comrat
- Plasa Cimișlia
- Plasa Taraclia
- Plasa Tighina
- Județul Cahul (Cahul)
- Orașul Cahul
- Orașul Leova
- Plasa Cantemir-Leova
- Plasa Ion Voevod-Cahul
- Plasa Ștefan cel Mare-Baimaclia
- Plasa Traian-Taraclia
- Județul Ismail (Ismail)
- Orașul Ismail
- Orașul Bolgrad
- Orașul Reni
- Plasa Bolgrad
- Plasa Ismail
- Plasa Reni
- Județul Chilia (Chilia Nouă)
- Orașul Chilia Nouă
- Orașul Vâlcov
- Plasa Chilia
- Plasa Tarutino
- Plasa Tătărești
- Județul Cetatea Albă (Cetatea Albă)
- Municipiul Cetatea Albă
- Plasa Bairamcea
- Plasa Liman-Cetatea Albă
- Plasa Tuzla
- Plasa Volintiri
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d Decretul-lege nr. 2.506 (Legea nr. 790) pentru organizarea Basarabiei și Bucovinei, art. 15, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 209 din 4 septembrie 1941, partea I-a, p. 5.193.
- ^ Decretul-lege nr. 2.762 (Legea nr. 873) din 4 octombrie 1941 pentru modificarea art. 15 din decretul-lege cu nr. 2.506 din 1941, privitor la organizarea Basarabiei și Bucovinei, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 236 din 6 octombrie 1941, partea I-a, p. 5.924.
- ^ Decretul Conducătorului Statului nr. 2.515 din 5 septembrie 1941 pentru numiri de Guvernatori, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 211 din 6 septembrie 1941, partea I-a, p. 5.241.