Mormântul lui Avram Iancu

Poziționare
Mormântul lui Avram Iancu

Coordonate	46°10′5.3″N 22°44′9″E ({{PAGENAME}}) / 46.168139°N 22.73583°E
Localitate	sat Țebea; comuna Baia de Criș
Comună	Baia de Criș
Țara	România
Adresa	339 lângă biserica ortodoxă
Edificare
Data finalizării	1 noiembrie 1931
Clasificare
Cod LMI	HD-IV-m-A-03501
Modifică date / text

Mormântul lui Avram Iancu este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Țebea; comuna Baia de Criș.^[1] Acesta se află în Panteonul Moților, în imediata apropiere a gorunului lui Horea.^[2]

Descriere

Avram Iancu a decedat la 10 septembrie 1874 în casa lui Ioan Stupină, zis Lieber, din Baia de Criș,^[3] iar la 13 septembrie a fost îngropat, conform dorinței sale, lângă gorunul lui Horea.^[4]

Inițial, mormântul era de pământ, conform obiceiului,^[2] Crucea de la căpătâi a fost donată de preotul Ioan Tisu (al doilea), care pregătise crucea pentru propriul său mormânt.^[5] Inscripția de pe cruce este: „AV RAM IAN CU, ADV(OCAT), PREF(ECTUL) LEG(IUNILOR) ROM(ÂNE) în anul 1848–9. +1872”.^[6]

În 1924, cu ocazia centenarului nașterii sale, societatea ASTRA, al cărei președinte era Vasile Goldiș, a organizat între 28 august–2 septembrie ample manifestări, la care au luat parte regele Ferdinand I, regina Maria, primul ministru Ionel Brătianu, Miron Cristea, Vasile Suciu, Gurie Grosu, Octavian Goga, Alexandru Averescu, miniștri, generali, conducerea ASTREI. La eveniment n-au participat Nicolae Iorga și Iuliu Maniu deoarece erau oponenți politici ai lui Vasile Goldiș. Cimitirul a fost reorganizat, mormântul lui Avram Iancu a fost împrejmuit și degajat — 24 de alte morminte fiind reamplasate — iar în perimetrul său au fost amplasate două tunuri din războiul din 1877.^[2]^[7]^[8]^[9] Acestea sunt tunuri de munte Armstrong cal. 63, md. 1883.^[10]

La 1 noiembrie 1931 din inițiativa și cu contribuția istoricilor Gheorghe I. Brătianu și Constantin C. Giurescu pe mormântul lui Avram Iancu a fost așezată o lespede de marmură gri sculptată de Gheorghe M. Cantacuzino. Lespedea poartă inscripția: „Craiului Munților. Națiunea Română întregită în hotarele ei firești și unită în spiritul libertății. MDCCCXLVIII–MCMXVIII”, concepută de Nicolae Iorga.^[2]^[11]

După al Doilea Război Mondial gardul de împrejmuire al zonei de 8,4 × 5,4 m din jurul mormântului a fost refăcut din beton și decorat cu lanțuri metalice.^[2]

Monumentul a fost permanent întreținut, ultima renovare având loc în 2004.^[2]

Note

^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 22 martie 2012. Accesat în 14 august 2014.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Complexul de monumente de la Țebea, mcdr.ro, accesat 2016-01-16
^ Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Casa muzeu Avram Iancu din Baia de Criș, mcdr.ro, accesat 2016-01-19
^ Dudaș, p. 245
^ Horia Tisu, Luca Tisu, In Memoriam — eroului Avram Iancu — moment de reculegere la casa preoțească Tisu din satul Țebea, nr.178 Arhivat în 28 ianuarie 2016, la Wayback Machine., Zarandul, nr. 219, an XIX, septembrie 2011, accesat 2016-01-17
^ Dudaș, p. 253
^ Vasile Cristea 186 de ani de la organizarea complexului istoric de la Țebea – Brad din Țara Moților, Făclia de Cluj, 31 august 2010, accesat 2010-09-05
^ 95 de ani Vizita Suveranilor României Mari la Câmpeni (31 august 1924), cjalba.ro, 31 august 2014, accesat 2016-01-16
^ Pantheonul Moților, Complexul Istoric Țebea Arhivat în 26 ianuarie 2016, la Wayback Machine., Condeiul Ardelean, nr. 305, 19 septembrie – 2 octombrie 2014, accesat 2016-01-16.
^ Adrian Stroea ș.a., Enciclopedia artileriei române Arhivat în 20 mai 2016, la Wayback Machine., București: Ed. Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2014, ISBN 978-606-524-134-3, p. 126
^ DOCUMENTAR: Avram Iancu - 190 de ani de la naștere Arhivat în 22 decembrie 2015, la Wayback Machine., Agerpres, 2 iunie 2014, accesat 2016-01-16

Bibliografie

Dudaș, Florian, Avram Iancu în tradiția românilor, Timișoara: Editura de Vest, 1998, ISBN: 973-36-0307-4

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mormântul lui Avram Iancu

Mormântul lui Avram Iancu, sat Țebea, comuna Baia de Criș Arhivat în 16 ianuarie 2015, la Wayback Machine., la Direcția județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Hunedoara

[1] „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 22 martie 2012. Accesat în 14 august 2014.

[MCDR2-2] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Complexul de monumente de la Țebea, mcdr.ro, accesat 2016-01-16

[MCDR1-3] Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Casa muzeu Avram Iancu din Baia de Criș, mcdr.ro, accesat 2016-01-19

[D245-4] Dudaș, p. 245

[Z219-5] Horia Tisu, Luca Tisu, In Memoriam — eroului Avram Iancu — moment de reculegere la casa preoțească Tisu din satul Țebea, nr.178 Arhivat în 28 ianuarie 2016, la Wayback Machine., Zarandul, nr. 219, an XIX, septembrie 2011, accesat 2016-01-17

[D253-6] Dudaș, p. 253

[ZFC-7] Vasile Cristea 186 de ani de la organizarea complexului istoric de la Țebea – Brad din Țara Moților, Făclia de Cluj, 31 august 2010, accesat 2010-09-05

[8] 95 de ani Vizita Suveranilor României Mari la Câmpeni (31 august 1924), cjalba.ro, 31 august 2014, accesat 2016-01-16

[CA-9] Pantheonul Moților, Complexul Istoric Țebea Arhivat în 26 ianuarie 2016, la Wayback Machine., Condeiul Ardelean, nr. 305, 19 septembrie – 2 octombrie 2014, accesat 2016-01-16.

[10] Adrian Stroea ș.a., Enciclopedia artileriei române Arhivat în 20 mai 2016, la Wayback Machine., București: Ed. Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2014, ISBN 978-606-524-134-3, p. 126

[A190-11] DOCUMENTAR: Avram Iancu - 190 de ani de la naștere Arhivat în 22 decembrie 2015, la Wayback Machine., Agerpres, 2 iunie 2014, accesat 2016-01-16

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]