Muzeul Național al Țăranului Român
Muzeul Național al Țăranului Român | |
Muzeul Național al Țăranului Român | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 44°27′16″N 26°05′01″E / 44.454383333333°N 26.083677777778°E |
Localitate | București |
Țara | România |
Adresa | Șoseaua Kiseleff nr. 3[1] |
Edificare | |
Arhitect | Nicolae Ghica-Budești |
Stil artistic | Neoromânesc |
Data începerii construcției | |
Data finalizării | 1941 |
Clasificare | |
Cod LMI | B-II-m-A-18985 |
Prezență online | site web oficial |
Modifică date / text |
Muzeul Național al Țăranului Român este unul dintre cele mai diversificate muzee din familia europeană a muzeelor de arte și tradiții populare. Este situat în București pe Șoseaua Kiseleff, lângă Piața Victoriei. Clădirea unde se află actualul muzeu a fost construită în perioada 1912-1941, după planurile arhitectului N. Ghica-Budești.[2]
În 1953, clădirea adăpostea Muzeul Lenin-Stalin, apoi Muzeul Partidului, iar de la 5 februarie 1990, în clădire a fost reinstalat Muzeul, înființat în 1906, redenumit Muzeul Țăranului Român[3].
Istoric, descriere
[modificare | modificare sursă]Muzeul Național al Țăranului Român este continuatorul Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială înființat la 13 iulie 1906. Din 1912, muzeul s-a numit Muzeul de Etnografie și Artă Națională, Muzeul de Artă Națională, din 1915, Muzeul de Artă Națională Carol I, iar, mai apoi, Muzeul de Artă Populară al Republicii Populare Romîne, respectiv, Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România. În 1978, muzeul s-a unit cu Muzeul Satului sub denumirea de Muzeul Satului și de Artă Populară. Muzeul este patronat de Ministerul Culturii. Prin Hotărârea Guvernului nr. 40/17 ianuarie 2007, Muzeul a căpătat statutul de muzeu de importanță națională, devenind Muzeul Național al Țăranului Român.
Muzeul a devenit cunoscut pentru colecțiile sale formate din 100.000 de obiecte. De la fondarea sa de către Horia Bernea pe 5 februarie 1990, funcționează într-o clădire în stil neoromânesc, declarată monument istoric. Muzeografia sa specifică i-a adus în mai 1996 Premiul Muzeul European al Anului, acordat de Forumul Muzeului European.
Clădirea, ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din tradiția brâncovenească, dispusă în forma incintelor de tip monastic, a fost finalizată în anul 1941, luînd înfățișarea actualului monument de arhitectură. Zidăria aparentă din cărămidă roșie, arcadele și elementele traforate, foișorul amintind de clopotnițele vechilor mănăstiri, conferă clădirii somptuozitatea unui adevărat palat al artei.
Muzeul deține colecții de ceramică, port popular, țesături pentru interior, lemn, mobile, feronerie, scoarțe. În curtea muzeului dinspre bulevardul Ion Mihalache a fost montată o biserică din lemn, monument istoric din secolul al XVIII-lea, strămutată aici în anul 1992.
Directori
[modificare | modificare sursă]- Horia Bernea — 1990 - 2000
- Irina Nicolau (interimar) — 2000 - 2001
- Dinu C. Giurescu — 2001 - 2005
- Vintilă Mihăilescu — 2005 - 2010
- Virgil Ștefan Nițulescu — 2010 - august 2016
- Liliana Passima (interimar) — august 2016 - ianuarie 2019
- Virgil Ștefan Nițulescu — ianuarie 2019 - prezent
Premii
[modificare | modificare sursă]Muzeul Țăranului Român a obținut în 1996 trofeul EMYA (Premiul Muzeul European al Anului).[4]
Imagini
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Muzeul Național al Țăranului Român
- ^ Silvia Colfescu, București - ghid turistic, istoric, artistic, 2006
- ^ Muzeul Țăranului Român, 20 de ani de istorie recentă, 1 februarie 2010, adevarul.ro, accesat la 18 mai 2011
- ^ Ia-ti Bucurestii - Muzeele ar trebui sa iasa din cochilie[nefuncțională], 28 august 2006, Irina Munteanu, Jurnalul Național, accesat la 22 iulie 2012
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Sit oficial
- Tur virtual 3D al muzeului
- Istoricul Muzeului Țăranului Român la web.arhive.org
- Harta Monumentelor Istorice din București
- Bisericile din lemn salvate de Muzeul Țăranului Român Arhivat în , la Wayback Machine., 31 ianuarie 2009, Raluca Brodner, Ziarul Lumina
- Muzeul Taranului Roman - 22 de ani - Eveniment, Iulian Ignat, Formula AS - anul 2012, numărul 1006
- Virgil Nițulescu
- Omul zilei - dr. Virgil Nițulescu
Reportaje
[modificare | modificare sursă]- Ritualurile țărănești mor, obiceiurile plătite înfloresc, 6 februarie 2010, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
- Comunismul "revine" în lumea satului, 5 februarie 2010, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
Video
[modificare | modificare sursă]