Sari la conținut

Casa Stoclet

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Palatul Stoclet)
Casa Stoclet
Patrimoniul Mondial UNESCO
Țara Belgia Modificați la Wikidata
Unitate administrativăWoluwe-Saint-Pierre, arondismentul Bruxelles-Capitala[*]​ Modificați la Wikidata
TipCultural
Criterii(i), (ii) Modificați la Wikidata
Referință1298
Regiunea**Europa și America de Nord
Anul2009 (Sesiunea a 33-a)
Casa Stoclet se află în Belgia
Casa Stoclet
Casa Stoclet
Casa Stoclet (Belgia)
Poziția geografică
Coordonate50°50′07″N 4°24′58″E ({{PAGENAME}}) / 50.83514°N 4.41625°E Modificați la Wikidata
* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Casa (sau Palatul) Stoclet (în franceză Palais Stoclet, în neerlandeză Stocletpaleis) este o vilă privată construită de arhitectul Josef Hoffmann între 1905 și 1911 la Bruxelles, Belgia, pentru bancherul și iubitorul de artă Adolphe Stoclet.[1] Considerată capodopera lui Hoffman, casa lui Stoclet este una dintre cele mai rafinate și mai luxoase vile private construite în secolul al XX-lea.[2]

Vila este încă ocupată de familia Stoclet și nu este deschisă pentru vizite. A fost desemnată loc în patrimoniul mondial de către UNESCO în iunie 2009.[3]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Detaliu al designului pregătitor al frizelor din principala cameră de zi, realizat de Gustav Klimt (Museum für angewandte Kunst, Viena.)

În 1904 Adolphe Stoclet și soția sa Suzanne l-au angajat pe arhitectul și designerul austriac Joseph Hoffman și firma Wiener Werkstätte, înființată în 1903, pentru a proiecta, construi și decora o casă și o grădină. Casa și grădina au fost concepute ca un tot unitar arhitectural.[4]

Palatul Stoclet a fost construit pe Avenue de Tervueren, în comuna Woluwe-Saint-Pierre, Bruxelles. Clădirea are un plan asimetric,[5] iar trăsăturile arhitectonice au fost simplificate radical într-o manieră ce anticipează modernismul.[6] Zidurile exterioare, la început albe, sunt „modelate după ritmul ferestrelor ordonate”[5] în vreme ce colțurile și muchiile superioare sunt definite cu stucaturi din bronz. Turnul de deasupra casei scărilor are în vârf un lampadar de bronz ornamentat cu figuri ale sculptorului Franz Metzner.[7] Fereastra care luminează casa scărilor se înalță pe toată înălțimea clădirii, trăsătură ce avea să influențeze și alte opere de arhitectură.[5]

Interiorul este decorat cu blocuri de marmură,[7] inclusiv frize în mozaic[8] realizate de Gustav Klimt și picturi murale de Ludwig Heinrich Jungnickel.[9] Acest sincretism de arhitecți, artiști plastici și artizani face din palatul Stoclet un exemplu de Gesamtkunstwerk, una dintre caracteristicile definitorii ale Jugendstilului. Schițele operelor lui Klimt realizate pentru camera de zi se pot găsi în colecția permanentă de la Museum für angewandte Kunst (MAK) din Viena.

Casa Stoclet se află pe Avenue de Tervueren în comuna Woluwe-Saint-Pierre, Bruxelles.[5] Ea a fost gândită să pară dinspre stradă o vilă impunătoare. Văzută dinspre grădina din spate, ea „devine o villa suburbana cu fațada din spate modelată sculptural de bovindouri, balcoane și terase”, după cum o descria istoricul arhitecturii Annette Freytag, ceea ce a oferit familiei Stoclet o clădire cu „toate avantajele unei vile urbane comode și ale unei case la țară în același timp.” [10]

Adolphe Stoclet a murit în 1949, iar casa a fost moștenită de nora lui, Annie Stoclet. După moartea lui Annie în 2002, casa a fost moștenită de cele patru fiice ale ei.[11] Palais Stoclet nu este deschisă publicului. În presă, s-a relatat că ea este îngrijită de două persoane în timp ce există disensiuni între cele patru nepoate ale lui Stoclet pe tema viitorului clădirii.[11][12]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Sharp 2002, p. 44.
  2. ^ Watkin 2005, p. 548.
  3. ^ „Stoclet House”. UNESCO World Heritage Centre. . Accesat în . 
  4. ^ Freytag 2010, p. 347.
  5. ^ a b c d Fletcher 1996, p. 1072.
  6. ^ Honnef 2000, p. 754.
  7. ^ a b Sembach 2002, p. 225.
  8. ^ Freytag 2010, p. 366.
  9. ^ The Renaissance Society, Modern Austrian Painting
  10. ^ Freytag, Annette, "The Stoclet Frieze" în Natter 2012, pp. 103–104.
  11. ^ a b Baring, Louis, Charles (). „Glimpse into Klimt's hidden dream world”. Telegraph. Accesat în . 
  12. ^ Wise, Michael (). „An Enchanted House Becomes a Family's Curse”. WSJ. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Diverși autori. „Imagini din 1910-1918 cu Palais Stoclet”. Bildarchiv Foto Marburg (în germană). Centrul German de Documentare pentru Istoria Artelor. Accesat în .  Text "home" ignorat (ajutor) Colecție rară de 52 de picturi în alb negru din exterior, din interior și din grădinile de la palatul Stoclet realizate în anii de după terminarea clădirii.
  • Freytag, Anette. 
  • Fletcher, Banister. 
  • Honnef, Klaus. 
  • Sharp, Dennis. 
  • Sembach, Klaus-Jurgen. 
  • Watkin, David. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Kurrent, Friedrich. 
  • Noever, Peter. 
  • Sekler, Eduard F. 
  • Sekler, Eduard F. 
  • Weidinger, Alfred. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Casa Stoclet
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_Stoclet&oldid=16083691