Sari la conținut

Partidul Republican (Statele Unite ale Americii)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Partidul Republican, SUA)
Partidul Republican
Republican Party
AbreviereModificați la Wikidata
Oameni cheie
ConducătorRonna McDaniel (MI)
Președintele SUADonald Trump (FL)
Vicepreședintele SUAJD Vance (OH)
Lider Minorității SenatuluiMitch McConnell (KY)
Camera ReprezentanțilorKevin McCarthy (CA)
Fondator(i)Horace Greeley
Abraham Lincoln
Edwin D. Morgan
Henry Jarvis Raymond
Amos Tuck
Date
Înființat20 martie 1854
Sediu310 First Street NE, Washington, D.C., 20003
Număr de membri (2022) 36,019,694[1]
Informații
Ideologie oficială Fracțiuni:
Poziție politicăCentru-dreapta spre Dreapta
Afiliere internaționalăUniunea Internațională Democrată
Afiliere europeanăPartidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (partener global)
Culori oficiale     Roșu
Senat
49 / 100
Camera Reprezentanților
220 / 435
Guvernator Statal
27 / 50
Camerele Superioare de Stat
1100 / 1973
Camerele Inferioare de Stat
2948 / 5413
Guvernator teritorial
0 / 6
Camerele Superioare Teritoriale
12 / 97
Camerele Inferioare Teritoriale
9 / 91
Drapelul partidului
Prezență online
http://www.gop.com/

Partidul Republican, conform originalului din limba engleză, [The] Republican Party, este, alături de Partidul Democrat, unul dintre cele en două partide politice importante din Statele Unite ale Americii. Fondat de activiști ai mișcării anti-sclavie în 1854, Partidul republican este adesea numit Grand Old Party ori GOP, în ciuda faptului că a apărut pe scena politică a Statelor Unite mai târziu decât Partidul Democrat. Platforma politică a partidului este în general considerată a fi de centru dreapta în spectrul politic american.

Partidul Republican este partidul american având cel de-al doilea număr de votanți înregistrați din Statele Unite, contând în anul 2004 cu circa 55 de milioane votanți activi, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din electorat.[12] Diferite sondaje de opinie, efectuate de-a lungul ultimilor doi ani, au relevat că între 20% până la 34% din americani se identifică ca fiind republicani.[13][14][15][16][17]

De-a lungul istoriei Statelor Unite au existat douăzeci președinți republicani, comparativ cu cincisprezece democrați, patru Whig și patru democrați-republicani, respectiv George Washington, neafiliat vreunei mișcări politice. Întucât ultimele două partide politice, partidul Democrat-Republican și Whig nu mai există pe scena politică americană, "competiția" dintre partidele care pot avea cei mai mulți președinți este relativ închisă.[18] Actualmente, republicanii au o majoritate în ambele camere ale Congresului (Senatul și Camera Reprezentanților), respectiv dețin o majoritate de guverne statale, controlând o majoritate de legislaturi statale.[necesită citare][19][20]

Doctrina partidului îmbină conservatorismul economic și fiscal, promovând ideea guvernelor federale reduse, susține puterea mărită a statelor constituente versus cea federală și sprijină economia de piață, care trebuie să se autoregleze prin mecanismele economiei de piață. Partidul Republican este un partid de dreapta, care susține procesele democratice și intervenția minimă a guvernului federal în societatea americană. Simbolul acestui partid e elefantul.

Președinți ai SUA, membri ai Partidului Republican

[modificare | modificare sursă]
Abraham Lincoln primul președinte republican

Din Partidul Republican au provenit cei mai mulți președinți ai Statelor Unite ale Americii, Douăzeci. În ordine cronologică, aceștia au fost:

# Nume Portret Stat Început de Mandat Sfârșit de Mandat
16 Abraham Lincoln
Illinois 4 martie 1861 15 aprilie 1865
18 Ulysses S. Grant
Illinois 4 martie 1869 4 martie 1877
19 Rutherford B. Hayes
Ohio 4 martie 1877 4 martie 1881
20 James A. Garfield
Ohio 4 martie 1881 19 septembrie 1881
21 Chester A. Arthur
New York 19 septembrie 1881 4 martie 1885
23 Benjamin Harrison
Indiana 4 martie 1889 4 martie 1893
25 William McKinley
Ohio 4 martie 1897 14 septembrie 1901
26 Theodore Roosevelt
New York 14 septembrie 1901 4 martie 1909
27 William H. Taft
Ohio 4 martie 1909 4 martie 1913
29 Warren G. Harding
Ohio 4 martie 1921 2 august 1923
30 Calvin Coolidge
Massachusetts 2 august 1923 4 martie 1929
31 Herbert Hoover
California 4 martie 1929 4 martie 1933
34 Dwight D. Eisenhower
New York 20 ianuarie 1953 20 ianuarie 1961
37 Richard Nixon
New York 20 ianuarie 1969 9 august 1974
38 Gerald Ford
Michigan 9 august 1974 20 ianuarie 1977
40 Ronald Reagan
California 20 ianuarie 1981 20 ianuarie 1989
41 George H. W. Bush
Texas 20 ianuarie 1989 20 ianuarie 1993
43 George W. Bush
Texas 20 ianuarie 2001 20 ianuarie 2009
45 Donald Trump
New York 20 ianuarie 2017 20 ianuarie 2021
47 Donald Trump
Florida[21] 20 ianuarie 2025 prezent

Filiale ale Partidului Republican în state și teritorii

[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Winger, Richard (). „December 2022 Ballot Access News Print Edition”. Ballot Access News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b Smith, Robert C. (). „Ronald Reagan, Donald Trump, and the Future of the Republican Party and Conservatism in America”. American Political Thought. 10 (2): 283–289. doi:10.1086/713662. Accesat în . 
  3. ^ Becker, Bernie (). „Social conservatives win on GOP platform”. Politico. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Republican Party”. History. februarie 2021. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Grumbach, Jacob M.; Hacker, Jacob S.; Pierson, Paul (), Hertel-Fernandez, Alexander; Hacker, Jacob S.; Thelen, Kathleen; Pierson, Paul, ed., „The Political Economies of Red States”, The American Political Economy: Politics, Markets, and Power, Cambridge University Press, pp. 209–244, ISBN 978-1316516362, arhivat din original la , accesat în  
  6. ^ Davis, Susan (). „Meltdown On Main Street: Inside The Breakdown Of The GOP's Moderate Wing”. NPR (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Haberman, Clyde (). „Religion and Right-Wing Politics: How Evangelicals Reshaped Elections”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Cohn, Nate (). „Mike Huckabee and the Continuing Influence of Evangelicals”. The New York Times. Arhivat din originalAcces gratuit pentru testarea serviciului, necesită altfel abonament la . Accesat în . 
  9. ^ a b Miller, William J. (). The 2012 Nomination and the Future of the Republican Party. Lexington Books. p. 39. 
  10. ^ Cassidy, John (). „Donald Trump is Transforming the G.O.P. Into a Populist, Nativist Party”. The New Yorker. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Gould, J.J. (). „Why Is Populism Winning on the American Right?”. The Atlantic. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. '^ „Neuhart, P. (22 ianuarie 2004). Why politics is fun from catbirds' seats. USA Today. Accesat în . 
  13. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ The Washington Post, "The Republican Shrinkage Problem", 4/29/2009, Accessed 6/15/2009”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Politico, "Self-Identified Independents Surge in Poll", 5/26/09, Accessed 6/15/09
  16. ^ Washington Post-ABC News Poll, April 21-24 2009, Accessed 6/15/09
  17. ^ „CNN Political Ticker: All politics, all the time Blog Archive - Steele 'not really' concerned about declining GOP support « - Blogs from CNN.com”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ In the US, Have There Been More Democrat or Republican Presidents?
  19. ^ Greve, Joan E. (), „Republicans secure House majority in yet another blow to Democrats”, The Guardian (în engleză), ISSN 0261-3077, accesat în  
  20. ^ „Republicans take Senate majority and eye unified power with Trump” (în engleză). AP News. . Accesat în . 
  21. ^ Choi, Matthew (). „Trump, a symbol of New York, is officially a Floridian now” (în engleză). POLITICO. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  • G.O.P. -- Grand Old Party, web site


Partidele politice ale Statelor Unite ale Americii
Partide politice majore  Democrat    Republican
Alte partide politice Constituției    Verde    Libertarian    Reformist
Partide politice mici Comunist   Pace și Libertate   NSM    Socialist    Muncitorilor Socialiști   Progresiv VT
Partide politice istorice Anti-Masonic  Democratic-Republican  Know Nothing  Federalist  Progressive  Whig
Vedeți Listă a partidelor politice din SUA pentru o listă completă.