Poian, Covasna
Poian | |
Kézdiszentkereszt | |
— sat și reședință de comună — | |
Poian | |
Localizarea satului pe harta României | |
Localizarea satului pe harta județului Covasna | |
Coordonate: 46°4′7″N 26°9′39″E / 46.06861°N 26.16083°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Covasna |
Comună | Poian |
SIRUTA | 64728 |
Atestare documentară | 1332 |
Altitudine[2] | 605 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 1.213 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 527140 |
Prefix telefonic | +40 x67 [1] |
Prezență online | |
GeoNames | |
Poian în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 | |
Poian în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 | |
Modifică date / text |
Poian (maghiară Kézdiszentkereszt) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Localitatea Poian este situată în partea nord-estică a județului, la poalele Munților Bodoc, pe Drumul Județean 114, Târgu Secuiesc-Lemnia.
Scurt istoric
[modificare | modificare sursă]Săpăturile arheologice făcute în această zonă au demonstrat existența omului aici încă din cele mai vechi timpuri. Pe locul numit "Bolygó" s-au descoperit fragmente de vase din perioada preistorică. Între anii 1963 și 1967 au fost făcute mai multe săpături în punctul numit "Panta de Piatră", unde s-a descoperit o așezare locuită în mai multe perioade, ce conținea un mormânt de inhumație aparținând culturii Ciomortan, elemente ale culturii Wietenberg și un nivel de locuire Noua. Așezarea Noua a fost suprapusă întâi de o așezare dacică de la începutul epocii La Tené și apoi de două așezări din evul mediu timpuriu, prima din secolul al VI-lea și cealaltă din sec. IX-X. Pe teritoriul satului au mai fost descoperite fragmente de vase specifice culturii Ariușd-Cucuteni, o secure de cupru din epoca timpurie a bronzului, unelte din corn de cerb, o seceră de bronz și o daltă din epoca bronzului, un târnăcop de fier din epoca romană și un sestreț din timpul împăratului Traian. Prima atestare documentară datează din anul 1332.
Economie
[modificare | modificare sursă]Activitatea de bază a acestei localități este agricultura (cultivarea cerealelor, cartofului), creșterea animalelor dar și cioplitul pietrei, o îndeletnicire mai veche a meșterilor locali.
Atracții turistice
[modificare | modificare sursă]- Biserica ortodoxă, secolul al XVIII-lea
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Județul Covasna, Monografie Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
- Repertoriul Arheologic al județului Covasna Valeriu C. ISBN 973-0-00-735-7
- Județul Covasna Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei RSR București 1975
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Google Earth
|