Sari la conținut

Frederica de Baden

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Prințesa Frederica de Baden)
Pentru alte persoane numite Prințesa Frederica, vedeți Prințesa Frederica (dezambiguizare).
Frederica de Baden
Regină a Suediei
Date personale
Nume la naștereFriederike Dorothea Wilhelmina
Născută12 martie 1781(1781-03-12)
Karlsruhe
Decedată (45 de ani)
Lausanne, Elveția
ÎnmormântatăRiddarholmskyrkan[*][[Riddarholmskyrkan (burial church of the Swedish kings and was opened approximately in 1300)|​]]
Pforzheim Modificați la Wikidata
PărințiKarl Ludwig de Baden
Amalie de Hesse-Darmstadt
Frați și suroriKarl, Mare Duce de Baden
Louise de Baden
Carolina de Baden
Wilhelmine de Baden
Maria de Baden
Amalie Christiane von Baden[*][[Amalie Christiane von Baden (princess of Baden (1776-1823))|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuGustav al IV-lea al Suediei
CopiiGustav, Prinț de Vasa
Prințesa Sophie
Prințesa Cecilia
CetățenieMarele Ducat de Baden (–)
 Suedia (–) Modificați la Wikidata
Ocupațieconsoartă[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriregină consoartă
Familie nobiliarăCasa de Holstein-Gottorp
Casa de Zähringen
Domnie
Domnie1797 - 29 martie 1809

Friederike Dorothea Wilhelmina de Baden (12 martie 178125 septembrie 1826) a fost soția regelui Gustav al IV-lea al Suediei. Fiică a lui Karl Ludwig de Baden și a Amaliei de Hesse-Darmstadt, era sora mai mică a Prințesei Louise of Baden, soția viitorului Țar Alexandru I al Rusiei.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Gustav și Frederica.
Frederica de Baden

S-a născut la Karlsruhe. La 31 octombrie 1797, la Stockholm s-a căsătorit cu regele Gustav al IV-lea al Suediei și a devenit regină. soțul ei a aranjat căsătoria deoarece ea era sora împărătesei ruse, țară cu care Gustav a făcut o alianță chiar și după ce a refuzat să se căsătorească cu Marea Ducesă Alexandra Pavlovna a Rusiei, sora Țarului, însă în special pentru că își dorea o regină frumoasă. În 1795 Gustav a refuzat să se căsătorească cu Ducesa Louise Charlotte de Mecklenburg-Schwerin deoarece auzise că nu este frumoasă.

A fost tratată cu blândețe de soacra sa, Sophia Magdalena a Danemarcei, care și-a amintit cât de rău a fost tratată de soacra sa. Frederica a fost descrisă ca fiind rigidă, timidă, neprietenoasă și frumoasă. Primii ani ea a constatat că este dificil să se adapteze etichetei stricte a curții și juca jocuri pentru copii cu doamnele ei de onoare.

Căsătoria a fost considerată fericită însă regele era mult mai interesat de sex decât ea.

După nașterea fiului ei în 1799, s-a simțit mai bine în poziția ei de regină. În 1800 a fost încoronată la Norrköping iar în 1801 a primit o vizită de la părinții ei. În timpul unei călătorii în Finlanda, a trecut granița în Rusia pentru a-și vizita surorile Elisabeta și Amalie. În 1803-1805, ea și soțul ei au vizitat Germania iar după această călătorie mariajul ei s-a îmbunătățit. În Suedia, reședința lor preferată era Palatul Haga.

În 1807, în timpul războiului cu Franța, Frederica a intervenit în politică. Sora ei, împărăteasă a Rusiei, i-a trimis o scrisoare prin mama lor, prin care îi spunea să-și folosească influența pentru a-l sfătui pe rege să facă pace cu Franța. Frederica a încercat să facă asta însă regele a văzut acest lucru ca o modalitate de a-l influența; s-a creat un conflict între rege și regină.

Ea și soțul ei au fost detronați în 1809; inițial Frederica și copiii au fost ținuți la Haga. În timpul arestului la domiciliu, a primit mai multă simpatie decât în întreaga perioadă când a fost regină pentru comportamentul ei demn. A fost deseori vizitată de noua regină, Hedvig Elisabeth Charlotte, care simțea simpatie pentru ea și voia să păstreze dreptul la tron pentru fiul Fredericăi. S-a reîntâlnit cu soțul ei după încoronarea noului rege.

Familia s-a stabilit în exil la Baden, însă soțul ei era agitat și n-a vrut să stea. Frederica a refuzat relațiile sexuale cu soțul ei deoarece nu dorea "să nască în exil". De asemenea ea dorea să ducă o viață în stil de regină, în timp ce el prefera o viață simplă de familie. S-au separat în 1810 și procedura de divorț a început în 1811. Frederica și Gustav au divorțat în 1812. În secret ea l-a susținut financiar după separare. După divorț, ea a încredințat tutela copiilor ei Țarului Rusiei.

Ea a continuat corespondența cu fosta soacră, Sophia Magdalena și cu regina Hedvig Elizabeth Charlotte căreia i-a încredințat interesele ei economice în Suedia. În conformitate cu doamnele ei de onoare, Frederica a refuzat propunerile de la cumnatului ei Frederic Wilhelm de Braunschweig-Oels și Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei. S-a zvonit că s-a căsătorit în secret cu tutorele fiului ei, J.N.G de Polier-Vernland. A călătorit mult folosind numele de Contesa Itterburg. A murit la Lausanne de o boală de inimă. A fost înmormântată în Schloss și Stiftskirche în Pforzheim, Germania.

Arborele genealogic[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Frederica de Baden
Naștere: 12 martie 1781 Deces: 25 septembrie 1826
Regalitatea suedeză
Predecesor:
Sophia Magdalena
Regină a Suediei
1797–1809
Succesor:
Hedvig Elisabeth Charlotte