Regiunile de dezvoltare ale României

	România
	; Acest articol face parte din seria:; Organizarea administrativ-teritorială; a României
	Nivel regional 8 regiuni de dezvoltare; ; Nivel județean municipiul București; 41 de județe; ; Nivel local Zone metropolitane; 103 municipii (inclusiv București); 320 de orașe; 2859 de comune; ; Alte diviziuni Sate; Sectoare; ;
	Portal România

Regiunile de dezvoltare sunt opt mărimi statistice, fără personalitate juridică, create în anul 1998 prin asocierea consiliilor județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Deși devin din ce în ce mai semnificative în domeniul de dezvoltare regională, aceste regiuni nu au nici un statut administativ, neavând un consiliu legislativ sau corp executiv. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Funcția lor este de a aloca fondurile PHARE de la UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici regionale. De asemenea, regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor când România a aderat la UE, în 2007.

Istoric

Conform Hotarârii de Guvern nr. 488 din 24 mai 2001 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică (modificată ulterior) au fost create 8 direcții generale pentru statistică regională, care, alături de cele 34 de direcții județene de statistică, au ca scop dezvoltarea statisticii regionale.

Organizare

Actele normative cu privire la organizarea statistică a României definesc structurile asimilabile NUTS, după cum urmează:

Nivel NUTS I: macroregiuni se folosește în prezent
Nivel NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 3 milioane locuitori
Nivel NUTS III: 41 de județe și Municipiul București, care reflectă structura administrativ teritorială a României
Nivel NUTS IV: nu se folosește, deoarece nu s-au identificat asocieri de unități teritoriale
Nivel NUTS V: 265 municipii și orașe, 2.686 comune, cu 13.092 sate, care reflectă structura administrativ teritorială a României.

1. Regiunea de dezvoltare Nord-Est

Articol principal: Regiunea de dezvoltare Nord-Est.

Cuprinzând Bucovina și mare parte din Moldova, Regiunea Nord-Est are în componență următoarele județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

Populație: 3.712.396 locuitori
Suprafață: 36.850 km²
Sediul agenției de dezvoltare regională: Piatra-Neamț
Densitate: 101 locuitori/kmp
Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud-Est
Cel mai mare oraș: Iași

2. Regiunea de dezvoltare Sud-Est

Articol principal: Regiunea de dezvoltare Sud-Est.

Cuprinzând Dobrogea, precum și părți din Moldova și Muntenia, Regiunea Sud-Est are în componență următoarele județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.

Populație: 2.811.218 locuitori
Suprafață: 35.762 km²
Sediul agenției de dezvoltare regională: Brăila
Densitate: 80 locuitori/kmp
Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia
Cel mai mare oraș: Constanța

3. Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia

Articol principal: Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia.

Aflându-se integral în Muntenia, Regiunea Sud - Muntenia este alcătuită din următoarele județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Populație: 3.267.270 locuitori
Suprafață: 34.489 km²
Sediul agenției de dezvoltare regională: Călărași
Densitate: 98 locuitori/kmp
Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Centru, Regiunea de dezvoltare Sud-Est, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia și Regiunea de dezvoltare București - Ilfov
Cel mai mare oraș: Ploiești

4. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia

Articol principal: Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia.

Cuprinzând întreaga Oltenie și o mică parte din Muntenia, Regiunea Sud-Vest Oltenia este alcătuită din următoarele județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.

Populație: 2.246.033 locuitori
Suprafață: 29.212 km²
Sediul agenției de dezvoltare regională: Craiova
Densitate: 80 locuitori/kmp
Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Centru, Regiunea de dezvoltare Vest și Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia
Cel mai mare oraș: Craiova

5. Regiunea de dezvoltare Vest

Articol principal: Regiunea de dezvoltare Vest.

Cuprinzând întregul Banat precum și părți din Crișana și Transilvania, Regiunea Vest are în componență următoarele județe: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.

Populație: 2.014.732 locuitori
Suprafață: 32.028 km²
Sediul agenției de dezvoltare regională: Timișoara
Densitate: 61 locuitori/kmp
Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia
Cel mai mare oraș: Timișoara

6. Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

Articol principal: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest.

Cuprinzând Maramureșul și părți importante din Crișana și Transilvania, Regiunea Nord-Vest are în componență următoarele județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.

Populație: 2.719.719 locuitori
Suprafață: 34.159 km²
Sediul agenției de dezvoltare regională: Cluj-Napoca
Densitate: 80 locuitori/kmp
Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Vest
Cel mai mare oraș: Cluj-Napoca

7. Regiunea de dezvoltare Centru

Articol principal: Regiunea de dezvoltare Centru.

Aflându-se în Transilvania, Regiunea Centru are în componență următoarele județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

Populație: 2.524.418
Suprafață: 34.100 km²
Sediul agenției de dezvoltare regională: Alba Iulia
Densitate: 74 locuitori/kmp
Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Sud-Est, Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia și Regiunea de dezvoltare Vest
Cel mai mare oraș: Brașov

8. Regiunea de dezvoltare București - Ilfov

Articol principal: Regiunea de dezvoltare București - Ilfov.

Aflându-se în Muntenia, Regiunea București - Ilfov cuprinde municipiul București și județul Ilfov.

Populație: 2.261.698 locuitori
Suprafață: 1.811 km²
Sediul agenției de dezvoltare regională: municipiul București
Densitate: 1.232 locuitori/kmp
Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia
Cel mai mare oraș: București (capitala României)

Propunerea de reorganizare administrativă din 2011

În anul 2011, fostul președinte Traian Băsescu a adus în discuție o propunere de organizare administrativ-teritorială care să transforme teritoriul celor opt regiuni de dezvoltare în opt super-județe,^[1] care ar urma să aibă reședințele la București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Craiova, Brașov și Ploiești.

Vezi și

Note

^ „Oltean: Guvernul își va asuma răspunderea pe legea de reorganizare administrativă a României”, Mediafax, 10 iunie 2011, accesat în 14 decembrie 2015

Bibliografie

„Regionalizarea: raport despre starea noțiunii”, Sabin Gherman, 2003 [1]

Legături externe

Programul Operațional Regional 2007 – 2013 (POR) Arhivat în 27 aprilie 2009, la Wayback Machine. (fonduri-structurale-europene.ro/)
Programul Operațional Regional 2007 – 2013 (POR) (mdrl.ro/)
Regiuni Arhivat în 18 aprilie 2014, la Wayback Machine.
Câte regiuni să aibă România? (cotidianul.ro/)
Împărțirea regiunilor pentru fondurile UE, 10 octombrie 2011, Bianca Toma, Ana Maria Tolbaru, Adevărul
Ce este politica regională? (ec.europa.eu/)
Politica de Coeziune 2007-2013. România: Zonele eligibile din cadrul obiectivului „Convergență” (ec.europa.eu/)
Al treilea raport de coeziune economică și socială. Coeziune teritorială (ec.europa.eu/)
Miza regionalizării: 13 miliarde de euro pe an Arhivat în 13 martie 2013, la Wayback Machine., 11 martie 2013, Răzvan Amariei, Capital
Cum au făcut alții regionalizarea, 23 iulie 2011, Florina Pop, Adevărul
Scurt istoric despre regionalizarea României. Constanța și-a menținut importanța în orice împărțire administrativ-teritorială, 26 mai 2013, Sinziana Ionescu, Adevărul
Regiunile României în trecut: „boielile“, primele așezări ale Capitalei și cum a dispărut Cârligătura, „perla“ Moldovei, 27 mai 2013, Corespondenți „adevărul”, Adevărul

[mediafax.ro_2015-12-14-1] „Oltean: Guvernul își va asuma răspunderea pe legea de reorganizare administrativă a României”, Mediafax, 10 iunie 2011, accesat în 14 decembrie 2015

[1]