Sari la conținut

Tadjikistan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Tajikistan)
Tadjikistan
Republica Tadjikistan
Ҷумҳурии Тоҷикистон
Çumhuriyi Toçikiston
Drapel[*]​Stemă[*]​
Drapel[*]Stemă[*]
Imnul naționalSurudi Milli
Mult prea iubita noastră țară
Localizarea Tadjikistanului
Localizarea Tadjikistanului
Localizarea Tadjikistanului
Geografie
Suprafață 
 - totală143.100 km² (locul 96)
Cel mai înalt punctVârful Ismoil Somoni[*] (7.495 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctSîrdaria (300 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare oraș Dușanbe
VeciniUzbekistan
Kârgâzstan
Republica Populară Chineză
Afganistan Modificați la Wikidata
Fus orarTJT (UTC+ 5)
Populație
Densitate48,6 loc/km²
 - Estimare 20219.504.000
Limbi oficialetadjică
rusă
Etnonimtadjic
Guvernare
Sistem politicrepublică semiprezidențială
președinteEmomali Rahmonov
prim-ministruKokhir Rasulzoda
LegislativParlament
(Adunarea Supremă)
Camera superioarăAdunarea Națională
Camera inferioarăAdunarea Reprezentanților
CapitalaDușanbe
Istorie
Stat independent
Independența față de U.R.S.S.9 septembrie 1991
Economie
PIB (PPC)2011
 - Total17.550.000.000 $
 - Pe cap de locuitor2.247 $
PIB (nominal)2011
 - Total8.572.000.000 $
 - Pe cap de locuitor1.041 $
Gini (2004)33.59 (mediu)
IDU (2013)0.607 (mediu)
MonedăSomoni tadjic (TJS)
Coduri și identificatori
Cod CIOTJK Modificați la Wikidata
Cod mobil436 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic992
ISO 3166-2TJ
Domeniu Internet.tj
Prezență online
hasthtag
Tadjikistan (vedere din satelit)

Tadjikistan[1], Tagikistan, sau oficial Republica Tadjikistan (tadjică: Ҷумҳурии Тоҷикистон, Jumhurii Tojikiston, AFI: [tɔd͡ʒikɪstɔn]) este o țară muntoasă, fără ieșire la mare, din Asia Centrală. Se învecinează cu Afganistan la sud, cu Uzbekistan la vest, cu Kârgâzstan la nord, și cu Republica Populară Chineză la est. Tadjikistanul, de asemenea, este situat lângă Pakistan, dar este separat de acesta prin coridorul Wakhan. Capitala țării este Dușanbe.

Teritoriul actual al Tadjikistanului este locuit încă din anul 4000 î.e.n.. De-a lungul timpului a fost sub dominația diferitelor imperii, dar cea mai lungă dominație a fost cea a Imperiului Persan, când era cunoscut sub numele de Neb pentru o scurtă perioadă de timp. De la finele secolului 4 î.e.n. până la începutul secolului 2 î.e.n. a făcut parte din Imperiul Bactrian. Odată parte a Imperiului Samanid, Tadjikistanul a devenit republică a U.R.S.S. în secolul 20, cunoscut sub numele de Republica Sovietică Socialistă Tadjikă.

După independență, Tadjikistan a suferit din cauza unui război civil devastator care a durat 5 ani, intre 1992 și 1997. După război, s-a instalat o stabilitate politică și ajutoarele străine au permis economiei țării să crească. Comerțul cu produse de bază, cum ar fi bumbacul și aluminiul, a contribuit în mare măsură la creșterea bunăstării generale. În Tadjikistan aproximativ 20% din populație trăiește cu mai puțin de 1,25 $ pe zi.

Tadjikistan înseamnă Patria tadjicilor. Sufixul -stan provine din limba persană și înseamnă teritoriu, țară,[2] iar tadjic reprezintă denumirea unui trib preislamic.[3]

Munții Pamir

Tadjikistanul este o țară situată în Asia Centrală, fiind una dintre cele mai mici țări din această zonă, ca suprafață și neavând acces la mare. Această țară se întinde în latitudine între 36º - 41º N și în longitudine între 67º - 75º E. Peste 50% din teritoriul Tadjikistanului se află la peste 3.000 de metri deasupra nivelului mării. Munții acoperă circa 90% din suprafața statului tadjic, principalul lanț muntos fiind Munții Pamir, cu vârfuri ce depășesc frecvent 7.000 de metri. Cel mai înalt vârf al acestor munți, pe teritoriul Tadjikistanului, este Ismail Somoni (7.495 m). Zone mai joase importante se află în nordul statului (Depresiunea Fergana), și în sudul statului (văile râurilor Kofarnihon și Vakhsh, râuri ce formează fluviul Amudaria).

Râurile Amudaria și Panj, ce formează granița naturală cu Pakistanul, precum și ghețarii din munții Tadjkistanului sunt surse majore ce alimentează marea Aral. Rețeaua hidrografică a Tadjikistanului cuprinde peste 900 de râuri, al căror lungime însă nu depășesc 10 km. 2% din suprafața țării este ocupată de lacuri, cele mai importante fiind: Kayrakum, Iskanderkul, Kulikalon, Nurek, Karakul, Sarez, Shadau și Zorkul.

Majoritatea locuitorilor Tadjikistanului aparțin grupului tadjic, înrudit cu afganii și vorbitori ai unei limbi persane.

Împărțirea administrativă

[modificare | modificare sursă]

Tadjikistanul este format din 4 diviziuni administrative: 2 provincii (viloiat) (Sughd și Khatlon), o republică autonomă (Republica Autonomă Gorno-Badahșan) și o regiune cu statut special Regiunea de Subordonare Republicană fosta provincie Karotegin.
Fiecare din cele patru diviziuni administrative tadjice se împarte în districte. Iar fiecare district se compune din numeroase comune jamoats ce se compun din numeroase sate. În 2006 Tadjikistanul era compus din 58 de districte și 367 de jamoats.

Provinciile Tadjikistanului
Diviziuni
administrative
Suprafața
(km2)
Populația
(loc.)
Densitatea
(loc./km2)
Reședință Indicativ Tip Districte Hartă
Sughd 25.400 2.233.500 88 Khujand TJ-SU provincie 14
Khatlon 24.800 2.677.300 108 Qurghonteppa TJ-KT provincie 24
Gorno-Badakhshan 64.200 206.000 3 Khorugh TJ-BG republică autonomă 7
Regiune de Subordonare
Republicană
28.600 1.722.900 60 Dușanbe TJ-RR regiune 13
Dușambe 10 724.800 72.480 - 4 capitala -

Capitala Tadjikistanului este Dușanbe (679.400 loc.), care în tadjikă înseamnă luni. Alte orașe importante sunt: Khujand (Hodjent) (165.012 loc.), Qurghonteppa (Kurgan-Tiube) (75.500 loc.), Khorugh (Horog) (29.992 loc.), capitala Regiunii Autonome Gorno-Badahșan, Kanibadam (47.190 loc.), Istaravshan (Urateppa) (60,200 loc.), Isfara (40.600 loc.), Panjakent (35,900 loc.), Murghab (4.001 loc.).

În 2013 Tadjikistanul, ca majoritate statelor central-asiatice foste comuniste, trece printr-o perioadă de dezvoltare destul de avansată în domeniul transporturilor.

Sistemul de căi ferate din Tadjikistan totalizează 680 km de linii[4] cu ecartament de 1.520 mm (ecartament rusesc). Principalele segmente se află în sudul statului și unesc capitala Dușambe cu principalele zone industriale Gissar și Vakhsh, dar și cu Uzbekistanul, Turkmenistanul, Kazahstanul și Rusia.

Patrimoniu mondial UNESCO

[modificare | modificare sursă]

Situl arheologic de la Sarazm a fost înscris în anul 2010 pe lista patrimoniului mondial UNESCO, iar în 2013, Parcul Național din Munții Pamir.

  1. ^ “Țara Tadjicilor“, sufixul „stan“ însemnȃnd în persană „țară“.
  2. ^ „Istoria sufixului -stan. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Istoria Tadjikistanului”. 
  4. ^ „CIA”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tadjikistan


Tadjikistan --- Tadjici -- Limba tadjică

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal