Sari la conținut

Șișcăuți, Noua Suliță

48°21′00″N 26°16′12″E (Șișcăuți, Noua Suliță) / 48.35000°N 26.27000°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Șișcăuți
Шишківці
—  Sat  —

Șișcăuți se află în Regiunea Cernăuți
Șișcăuți
Șișcăuți
Șișcăuți (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Șișcăuți se află în Ucraina
Șișcăuți
Șișcăuți
Șișcăuți (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°21′00″N 26°16′12″E ({{PAGENAME}}) / 48.35000°N 26.27000°E

Țară Ucraina
Regiune Cernăuți
Raion Raionul Noua Suliță

KOATUU7323086703

Altitudine198 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total371 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60330
Prefix telefonic803733

Prezență online

Șișcăuți (în ucraineană Шишківці, transliterat: Șîșkivți, în rusă Шишковцы, transliterat: Șișkovțî) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Rângaci. Are 371 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 198 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță.

Localitatea Șișcăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se ințial Șâșcăuți.

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[1]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Șișcăuți făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin [2].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Șișcăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Hotin a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [3].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Șișcăuți face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 8 (1+7), reprezentând 1,89% din populație [4]. În prezent, satul are 371 locuitori, preponderent ucraineni.




Componența lingvistică a localității Șișcăuți

     Ucraineană (96,5%)

     Română (2,7%)

     Alte limbi (0,81%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Șișcăuți era vorbitoare de ucraineană (96,5%), existând în minoritate și vorbitori de română (2,7%).[5]


1930: 589 (recensământ)[6]
1989: 423 (recensământ)
2007: 371 (estimare)
  1. ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
  2. ^ „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
  4. ^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]