Ținutul Adjudului
 | Unul sau mai mulți editori lucrează în prezent la această pagină sau secțiune. Pentru a evita conflictele de editare și alte confuzii creatorul solicită ca, pentru o perioadă scurtă de timp, această pagină să nu fie editată inutil sau nominalizată pentru ștergere în această etapă incipientă de dezvoltare, chiar dacă există unele lacune de conținut. Dacă observați că nu au mai avut loc modificări de 10 zile puteți șterge această etichetă. |
| Ținutul Adjudului | |
| — ținut — | |
| Țară |  Moldova |
|---|---|
| Reședință | Adjud |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Ținutul Adjudului a fost o unitate administrativ-teritorială în cadrul Țării Moldovei, care făcea parte din Țara de Jos, avându-și centrul administrativ în târgul Adjud, de la care și-a luat numele.[1]
Istorie[modificare | modificare sursă]
Ținutul Adjud cuprindea cursul inferior al Trotușului, de la limita cu ținutul Trotuș, împreună cu valea Siretului, în aval de Răcăciuni și amonte de Mărășești. De asemenea, se pomenește de același ținut și într-un hrisov emis de Petru Rareș, în 1527, în timpul primei sale domnii (20 ianuarie 1 527 - 14 septembrie 1 538). În 1566, ținutul Adjudului este menționat în Cronica moldo - polonă a lui Nikolaj Brzeski.
Cele mai importante erau însă dările pe animale, în 1591 gorștina fiind în ținutul Adjudului de 2170 oi, ea fiind urmată de cea pe cornute mari - ialovița și sulgiul. Se pare că cele mai drastice dări erau cele impuse pe vitele mari - văcăritul, cunița, olămul și comăritul
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Lungu, Vasile. Ținuturile Moldovei până la 1711 și administrarea lor. In: Cercetări istorice, Anul XVII, Vol. XVII, 1943, p. 211-250.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||
