1945 în informatică
Ani în informatică  |
|---|
| Anii 1900 |
| Anii 1910 |
| Anii 1920 |
| Anii 1930 |
| 1930 • 1931 • 1932 • 1933 • 1934 1935 • 1936 • 1937 • 1938 • 1939 |
| Anii 1940 |
| 1940 • 1941 • 1942 • 1943 • 1944 1945 • 1946 • 1947 • 1948 • 1949 |
| Anii 1950 |
| 1950 • 1951 • 1952 • 1953 • 1954 1955 • 1956 • 1957 • 1958 • 1959 |
| Anii 1960 |
| 1960 • 1961 • 1962 • 1963 • 1964 1965 • 1966 • 1967 • 1968 • 1969 |
| Anii 1970 |
| 1970 • 1971 • 1972 • 1973 • 1974 1975 • 1976 • 1977 • 1978 • 1979 |
| Anii 1980 |
| 1980 • 1981 • 1982 • 1983 • 1984 1985 • 1986 • 1987 • 1988 • 1989 |
| Anii 1990 |
| 1990 • 1991 • 1992 • 1993 • 1994 1995 • 1996 • 1997 • 1998 • 1999 |
| Anii 2000 |
| 2000 • 2001 • 2002 • 2003 • 2004 2005 • 2006 • 2007 • 2008 • 2009 |
| Anii 2010 |
| 2010 • 2011 • 2012 • 2013 • 2014 2015 • 2016 • 2017 • 2018 • 2019 |
| Anii 2020 |
| 2020 • 2021• 2022 |
- 1944 în informatică — 1945 în informatică — 1946 în informatică
1945 în informatică a însemnat o serie de evenimente noi notabile:
Evenimente
[modificare | modificare sursă]
- Konrad Zuse a dezvoltat limbajul de programare Plankalkül (conceput în 1943)[1][2]
- 1943 –1945: ENIAC (Electronic Numerical Integrator And Computer) a fost construit în Statele Unite de către John Mauchly și J. Presper Eckert.
- iulie: Vannevar Bush publică articolul „As We May Think” în revista Atlantic Monthly.[3] Articolul prezintă tehnici noi, cum ar fi hipertext, computer personal, Internet, World Wide Web, recunoaștere vocală și enciclopedii online precum Wikipedia.
- august: John Mauchly și J. Presper Eckert propun construirea calculatorului electronic EDVAC (Electronic Discrete Variable Automatic Computer), munca de proiectare începând înainte ca ENIAC să fie complet operațional.[4][5]
Nașteri
[modificare | modificare sursă]- 27 iulie: Edmund Clarke, informatician american
- 31 decembrie: Leonard Max Adleman, informatician și biolog american, cunoscut mai ales pentru rolul său în dezvoltarea algoritmului de criptare cu chei publice RSA.
Referințe și note
[modificare | modificare sursă]- ^ The "Plankalkül" of Konrad Zuse: A Forerunner of Today's Programming Languages de Friedrich L. Bauer
- ^ Mauerer, Wolfgang. "Der Plankalkül von Konrad Zuse" Arhivat în , la Wayback Machine., 1998.
- ^ Bush, Vannevar (iulie 1945). „As We May Think”. The Atlantic.
- ^ Goldstine, Herman H. (). The Computer: from Pascal to von Neumann. Princeton, New Jersey: Princeton University Press. ISBN 0-691-02367-0.
- ^ Stern, Nancy (). From ENIAC to UNIVAC, An appraisal of the Eckert-Mauchly Computers. Bedford, Massachusetts: Digital Press. ISBN 0-932376-14-2.