Sari la conținut

Acid western

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acid westernul sau westernul psihedelic[1][2] este un subgen al filmului western dezvoltat pe parcursul anilor 1960 și 1970. Acesta combină trăsăturile tradiționale ale genului western cu excesele westernurilor spaghetti și cultura psihedelică a anilor 1960⁠(d).

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Criticul de film Pauline Kael a inventat termenul de „acid western” într-o recenzie a filmului El Topo⁠(d) (1971) de Alejandro Jodorowsky publicată în numărul din noiembrie 1971 al revistei The New Yorker.[3]

Jonathan Rosenbaum⁠(d) a dezvoltat ideea în recenzia din iunie 1996 a filmului Dead Man⁠(d) (1995) de Jim Jarmusch, în interviul cu Jarmusch pentru revista Cineaste[4] și în lucrarea Dead Man publicată de BFI Modern Classics. Rosenbaum prezintă numeroase aspecte ale acestui western revizionist: partitura evocatoare a lui Neil Young, rolul tutunului, interpretarea lui Johnny Depp și încadrarea filmului în genul acid western. În capitolul „On the Acid Western”, autorul discută atât dimensiunea halucinogenă a filmului, cât și sensibilitatea artistică și politică influențată de contracultura anilor 1960⁠(d).[5]

Spre deosebire de westernul tradițional, unde călătoria spre vest reprezenta o cale de eliberare și desăvârșire, în westernul psihedelic era o călătorie spre moarte.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Rosenbaum a utilizat termenul „acid western” pentru a descrie un „onorabil vis al contraculturii” anilor 1960 și 1970 „asociat atât cu personalități precum Monte Hellman, Dennis Hopper, Jim McBride⁠(d) și Rudy Wurlitzer⁠(d), cât și cu filme precum Greaser's Palace⁠(d).”[6]

Filmul idol The Shooting⁠(d) (1966) al lui Hellman poate fi considerat primul exemplu de acid western.[7] Finanțat în secret de Roger Corman, acesta îi are în rolurile principale pe Will Hutchins⁠(d), Warren Oates⁠(d) și Jack Nicholson. The Shooting subminează intriga tradițională a filmului western pentru a reproduce sentimentul de teamă și incertitudine specific contraculturii anilor 1960.

Scenaristul Rudolph Wurlitzer⁠(d) este considerat părintele westernului psihedelic. Inventat la sfârșitul anilor 1960, acesta a influențat scenariile filmelor Glen and Randa⁠(d) (McBride), Two-Lane Blacktop⁠(d) (Hellman), Walker⁠(d) (Alex Cox⁠(d)) și Pat Garrett and Billy the Kid⁠(d) (Sam Peckinpah).[8] Wurlitzer a contribuit la scenariul lungmetrajului Gone Beaver, un western ambițios despre primii vânători și amerindieni americani, materialul fiind considerat un „scenariu extravagant” de către Rosenbaum. Filmul a fost abandonat cu o zi înainte de inițierea producție.[9] Scenariul Zebulon din 1970 al lui Wurlitzer a influențat lugmetrajul Dead Man al regizorului Jarmusch. Autorul și-a publicat ulterior scenariul sub forma unui roman intitulat The Drop Edge of Yonder.

Filmul Blueberry⁠(d) (2004) de Jan Kounen⁠(d) este considerat un exemplu de acid western.[10]

Exemple[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Steve Chibnall, ‎Julian Petley.  
  2. ^ Nelson, John S.  
  3. ^ „Acid Westerns”. NotComing.com. Not Coming. . Accesat în . 
  4. ^ Rosenbaum, Jonathan. „A gun up your ass: an interview with Jim Jarmusch”. www.jonathanrosenbaum.net. Cineaste, July 1996. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Rosenbaum, Jonathan (2000). Dead Man. London: Cromwell Press. ISBN: 0-85170-806-4
  6. ^ Rosenbaum, Jonathan. „A gun up your ass: an interview with Jim Jarmusch”. www.jonathanrosenbaum.net. Cineaste, July 1996. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Maltin Leonard (1994). Leonard Maltin's Movie Encyclopedia. A Plume/Penguine Book. ISBN: 0-452-27058-8
  8. ^ Rosenbaum, Jonathan (2000). Dead Man. London: Cromwell Press. ISBN: 0-85170-806-4
  9. ^ Biskind, Peter (1998). Easy Riders, Raging Bulls: How the Sex-Drugs-and-Rock-'n'-Roll Generation Saved Hollywood. New York, NY: Simon & Schuster. ISBN: 0-684-85708-1
  10. ^ „De acid western zoekt het visioen”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Armour, Philip.