Adela Petre
Adela Petre (n. 10 iunie 1929, Bălănești, com. Pătârlagele, județul Buzău[1] - d. 14 martie 2019[2]) a fost creator popular român.
| Adela Petre | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 10 iunie 1929 Bălăneşti, com. Pătârlagele, judeţul Buzău |
| Decedat | 14 martie 2019 |
| Naționalitate | română |
| Activitate | |
| Mișcare artistică | Ţesătoare cu păr de capră |
| Premii | Tezaur Uman Viu |
Modifică date / text  | |
Biografie
[modificare | modificare sursă]Adela Petre, născută Diaconescu, s-a născut în satul Bălănești, comuna Pătârlagele, județul Buzău. De la vârsta de un an, a locuit în satul Valea Sibiciului, aceeași comună. Este absolventă a Liceului Industrial de fete, din Buzău, promoția 1948, unde a învățat țesutul la războiului vertical. Timp de 8 ani a studiat arta țesutului de covoare și pânză, pe care a deprins-o de la bătrânii satului și de la bunica sa, Maria Mateescu. A fost remarcată la cea de-a IV-a Bienală a Artei Populare de la București, primind premiul I, pentru o colecție de ștergarele cu motive specifice din zona Buzăului.[3]
Activitate profesională
[modificare | modificare sursă]Și-a desfășurat activitatea profesională în cooperația meșteșugărească (iulie 1967 - septembrie 1969)[4], ca tehnician cu probleme de Artă Populară, iar la îndrumarea profesorului doctor docent Mihai Pop, preia postul de metodist în artă populară din cadrul Centrului de Îndrumare a Creației Populare Buzău, unde rămâne în perioada 1969-1971. În acestă perioadă a înființat 14 cercuri de artă populară în comunele Mânzălești, Padina, Vadu Pașii, Stâlpu, Bisoca și altele.
În perioada 1971-1973, este vicepreședintă a Cooperativei „Arta Populară” Buzău, unde a constituit și îndrumat echipe cu care a realizat confecții artizanale și covoare cu motive românești, participând astfel la numeroase concursuri și expoziții. Din 1973, funcționează în cadrul Uniunii Județene a Cooperativelor Meșteșugărești, ca tehnician cu probleme de Artă populară. A organizat și condus două grupuri vocale: „Firicelul”, la Buzău și „Chindia”, la Râmnicu Sărat. În 1994 a devenit membră a Academiei Artelor Tradiționale din Sibiu. A fost prezentă la expoziții organizate la Muzeul Satului, Muzeul Țăranului Român, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Fundația „Elena Doamna” București și Muzeul „Astra” Sibiu. A fost invitată în Franța (1993), Grecia (1994, 1996), Olanda (1996), Italia (Montealbano, 1997) și Statele Unite ale Americii la Festivalul de tradiții folclorice Smithsonioan din 1999 de la Washington, împreună cu nepoata sa, Cristina. În iunie 2001, cu prilejul împlinirii vârstei de 72 de ani primește titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Buzău[5] pentru merite deosebite în conservarea tradiției și artei populare - creații unice expuse în colecții muzeale din țară cât și în străinătate.
A fost distinsă, în anul 2002, cu Medalia Națională „Serviciul Credincios” clasa a III-a, iar în anul 2012 a fost declarată de către UNESCO, "Tezaur uman viu"[6]. În anul 2015, președintele României, Klaus Iohannis, i-a acordat Ordinul „Meritul cultural”. În 2017 a fost declarată Cetățean de Onoare al Județului Buzău.
Până în 1989, a participat la numerose manifestări, obținând peste 250 premii I și premii speciale.[7]
Premii
[modificare | modificare sursă]- 1967 - Premiul I - Bienala Artelor Populare
- 1983 - Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici
- 1984 - Premiul "Ethnos"
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Frîncu, Viorel (). Univers spiritual buzoian. Calendar cultural. 2: Arthitectură. Arte plastice. Cinematografie. Muzică. Teatru. Buzău: Biblioteca Judeţeană "V. Voiculescu" Buzău, Editgraph. p. 134.
- ^ Ioniţe, Sorin (), Buzău: A trecut la cele veșnice Adela Petre, un tezaur uman, Basilica.ro
- ^ Nicolescu, Valeriu; Avram, Valeriu; Nicoară, Marius-Adrian (). Personalităţi buzoiene 1918-2018. 500 pentru România. Buzău: Alpha MDN. pp. 393–394.
- ^ Nicolescu, Valeriu (). Buzău - Râmnicu Sărat. Oameni de ieri - Oameni de azi. 2. Evenimentul Românesc. p. 420.
- ^ STERIAN, Ciprian (). „Adela PETRE cetatean de onoare Jud Buzau-3 | Observatorul Buzoian”. Accesat în .
- ^ „Institutul Național al Patrimoniului” (în engleză). Patrimoniu. Accesat în .
- ^ „Tezaure umane vii”. romania-actualitati.ro. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Petre Adela.Tezaur uman viu 2012
- „Popasuri folclorice”
- O viață dedicată frumosului
- Adela Petre
- UNESCO | Adela Petre, un tezaur uman
- A trecut la cele veșnice Adela Petre, un tezaur uman
- Adela Petre - Țesătoarea Tezaur uman viu din Buzău
- Traditional wall-carpet craftsmanship in Romania and the Republic of Moldova
- ADELA PETRE – Fire aspre, fire blândă