Ahtum
Ahtum | |
Date personale | |
---|---|
Născut | secolul al X-lea ![]() |
Decedat | secolul al XI-lea ![]() Tomnatic, Țările Coroanei Sfântului Ștefan, România ![]() |
Ocupație | conducător[*] ![]() |
Monarh ![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Ahtum, Achtum, Ohtum sau maghiară Ajtony, a fost voievod (sau cneaz) de origine pecenegă[1] al unei formațiuni statale medievale timpurii localizată pe teritoriul Banatului istoric (teritoriul dintre Tisa, Mureș, Dunăre și Carpați), în prima jumătate a secolului al XI-lea, având ca reședință cetatea Morisena sau Maresiana, pe malul Mureșului.
Ahtum a construit în Morisena, cu binecuvântarea episcopilor de rit grecesc, o mănăstire de călugări închinată Sfântului Ioan Botezătorul și condusă de un egumen. A doua mănăstire ortodoxă a lui Ahtum, „Ahtum-monostur” a fost ridicată la finele veacului al X-lea, ori în primii ani ai secolului al XI-lea. Ruinele se văd la 10 km sud-vest de Pecica, Arad.[2]
După cucerirea orașului Vidin în 1002 de către bizantini, Ahtum se botezase în episcopia greacă a orașului.[3]
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/53/Ahtum_sermon03_01.png/250px-Ahtum_sermon03_01.png)
Prin 1030, profitând de faptul că protectorul lui Ahtum, împăratul bizantin, era ocupat cu războaiele din Asia Mică, regele Ungariei îi poruncește lui Chanadin (un bănățean fost general de-al lui Ahtum) să preia puterea în țara lui Ahtum. Ahtum câștigă prima bătălie de lângă Beba Veche de astăzi, dar moare în bătălia pierdută de la Tomnatic. Sub pretextul de a pune capăt unui război civil între pretendenții ducatului Morisenei, regele ungar Ștefan ocupă Banatul.
După bătălia de la Tomnatic, familia lui Ahtum a încercat să fugă din Morisena, dar a fost surprinsă lângă Sânnicolau Mare, unde se presupune că ar fi îngropat Tezaurul de la Sânnicolau Mare.[4]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Radu Constantinescu, Gerard din Cenad - Armonia lumii, Editura Meridiane, București, 1984,, p. 38
- ^ c. Suciu, Dicționarul istoric al localităților din Transilvania, vol. II, București, 1968, p.288.
- ^ Alexandru Madgearu, Contribuții privind datarea conflictului dintre ducele bănățean Ahtum și regele Ștefan I al Ungariei, p. 7
- ^ Paul Lazăr Tonciulescu, De la Țara Luanei la Ieud, Editura Miracol, București 1998.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Madgearu, Alexandru – Contribuții privind datarea conflictului dintre ducele bănățean Ahtum și regele Ștefan I al Ungariei, Banatica, Reșița, 12, 1993, 2, p. 5-12
- Madgearu, Alexandru – Geneza și evoluția voievodatului bănățean din secolul al X-lea, Studii și Materiale de Istorie Medie, 16, 1998, p. 191-207
Predecesor: Glad |
Conducător al Banatului 955 - 1013 |
Succesor: Chanadin sub conducerea Regatului Ungariei |