Alexandru Moser Padina
| Alexandru Moser Padina | |
 Autoportret | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  |
| Decedat | (88 de ani)[1] |
| Cetățenie |  Elveția[1] |
| Ocupație | pictor |
Modifică date / text  | |
Alexandru Moser Padina (n. 1904, Padina, Județul Buzău - d. 4 noiembrie1992, Zürich, Elveția) a fost un pictor român peisagist și restaurator de artă, considerat drept unul din cei mai buni pictori români interbelici.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Părinții săi au fost Louis Moser, elvețian de origine evreiască, și Adela Faluță, româncă.[2]
Între 1925 și 1933 a studiat pictura la Academia de Arte Frumoase și în diferite ateliere de artă din București. A deschis prima sa expoziție personală pe 14 februarie 1932 în sala Mozart din București.
În 1933 a trecut examenul în vederea atestării sale ca pictor de biserici, fiind declarat „pictor artist ortodox”. Între 1934-1938 a lucrat la restaurarea picturii interioare a patru biserici din țară: în 1936 la „Sf. Gheorghe” din Ploiești și „Sf. Gheorghe” din Giurgiu, în 1937 la „Maica Domnului” din Dascălul Creață, iar în 1938 la „Adormirea Maicii Domnului” din Lehliu, Slobozia.[3]
Între 9 mai și 9 iulie 1935 a participat la expoziția „Peisagiul Bucureștean” deschisă în foyerul Teatrului Comedia iar în anul 1936 a participat la Salonul Oficial cu două lucrări cu același titlu, „Peisagiu din Balcic”, aflate astăzi în patrimoniul Muzeului Național de Artă și respectiv al Muzeului de Istorie și Artă al Municipiului București, care l-au consacrat ca pictor. În 1942, Alexandru Padina s-a numărat printre cei 20 de pictori ce au reprezentat Pavilionul României, special compus din șase săli mari în care erau expuse 68 de lucrări a douăzeci de pictori și 10 sculptori români, participanți la cea de a XXIII-a Bienală de la Veneția.[3]
La 16 august 1947 lui Alexandru Padina i-a fost conferit gradul de Cavaler al ordinului Meritul Cultural de către regele Mihai I al României.[3]
În 1947 a emigrat în Elveția, unde a continuat să picteze, fără a-și schimba stilul, până la moartea sa. Lucrările sale din Elveția se încadrează în pictura elvețiană contemporană, pictorul ocupând un loc onorabil în dicționarele elvețiene de artă.
Muzee din România care expun lucrări ale pictorului
[modificare | modificare sursă]- Muzeul Național de Artă din București[4]
- Muzeul Zambaccian din București[5][6]
- Muzeul Colecțiilor de Artă din București[7]
- Muzeul de Artă din Constanța
- Muzeul de Artă din Cluj-Napoca
- Muzeul de Artă din Roman
Citate despre Alexandru Padina
[modificare | modificare sursă]„Padina avea un frumos talent. I-am reținut câteva peisaje din Pitești, Podul de pe Argeș, vederi din marginea Bucureștiului, de la Tei, o perspectivă de acoperișuri de case din central capitalei. A pictat și un expresiv și colorat portret al soției mele, etc.”—Krikor H. Zambaccian, în Însemnările unui amator de artă, Editura LiterNet, 2004
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Padina [Moser, Alexander], SIKART, accesat în
- ^ Nicolescu, Valeriu (). 1000 buzoieni pentru România. Vol. 2: M-Z. Alpha MDN Buzău. p. 106.
- ^ a b c Dub, Mihaela (). „Alexandru Padina - integrarea pictorului în istoriografia picturii românești interbelice” (PDF). București: Revista Muzeului Național de Istorie a României - XI. p. 239. Accesat în .
- ^ „Fişă indisponibilă - INP, Bunuri culturale mobile clasate în Tezaurul Patrimoniului Cultural Naţional”. clasate.cimec.ro. Accesat în .
- ^ „Alexandru Padina: Townscape - Picture of K. H. Zambaccian Museum, Bucharest - TripAdvisor”. www.tripadvisor.co.uk. Accesat în .
- ^ „Alexandru Padina: The Bridge at Curtea Arges - Foto de K. H. Zambaccian Museum, Bucareste - TripAdvisor”. www.tripadvisor.com.br. Accesat în .
- ^ „Foto de The Art Collections Museum, Bucarest: Alexandru Padina: Townscape with Church - TripAdvisor”. www.tripadvisor.com.pe. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Bercea Dana, Rodica Ciocârdel-Teodorescu, Liana Mateescu: Repertoriul graficii românești din secolul al XX-lea, vol.4, Editura Muzeul Național de Artă al României, 1998
- Pavel Șușară: Cronica plastică - Peisajul în pictura românească Arhivat în , la Wayback Machine., în România literară, nr. 22/2009
- Miu C. Gheorghe: Padina - cinci secole de istorie, Editura Omega, Buzău, 2007
- Krikor H. Zambaccian - Însemnările unui amator de artă, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1957
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Mihaela Dub: Alexandru Padina - the painter's integration into the inter-war historiography of the Romanian painting.[nefuncțională], pe site-ul Muzeului Național de Istorie a României.
- Miu C. Gheorghe: Padina - cinci secole de istorie, prezentare pe scurt a istoriei unui sat buzoian Arhivat în , la Wayback Machine., capitolul 5.10: Personalități interbelice, pe site-ul Primăriei Padina, accesat la 12 august 2009
