Alexandru Pantea (avocat)
| Alexandru Pantea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Ocupație | avocat  |
Modifică date / text  | |
Alexandru Pantea este un avocat român, fost procuror, devenit cunoscut datorită abuzurilor la care a fost supus de către justiția din România. A fost reținut, vreme de un an, începând cu aprilie 1994, pentru că a fost implicat într-o bătaie[1][2][3]. Pe parcursul detenției, la închisoarea din Oradea, Pantea s-a plâns că a fost bătut cu sălbăticie de colegii de celulă (care fuseseră instigați de gardieni) și băgat sub pat, cu mâinile legate, timp de 48 de ore[1][2][4]. Apoi a fost transportat, cu un vagon de tren, la București, la închisoarea de la Jilava[1][2]. În timpul călătoriei - care a durat câteva zile - nu a primit asistență medicală, apă sau hrană și nici nu a putut sta jos, din cauza numărului mare de deținuți aflați în același mijloc de transport[2]. Pe drum, care a durat câteva zile, deținutul nu a primit nici o îngrijire medicală, iar la Jilava a fost obligat să împartă patul cu un bolnav infectat cu HIV[1]. El a fost eliberat în 1995, când o instanță a constatat că arestarea sa a fost ilegală[2].
În iunie 2003, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat câștig de cauză lui Alexandru Pantea în procesul acestuia împotriva Statului Român[1]. Curtea Europeană a stabilit că statul român a încălcat mai multe articole ale Convenției Europene a Drepturilor Omului și că trebuie să-i plătească lui Alexandru Pantea 40.000 de euro ca despăgubiri și alte 6.000 de euro, pentru cheltuielile de judecată[1].
CEDO a constatat că Alexandru Pantea a fost victima unor tratamente inumane, iar autoritățile române nu au derulat o anchetă aprofundată și eficientă pentru a le cerceta, încălcându-se altfel articolul 3 al Convenției[4]. Curtea a mai constatat faptul că, în România, procurorul nu are calitatea de magistrat în sensul Convenției, întrucât el este subordonat procurorului general și ministrului Justiției, deci nu are o independență asigurată față de puterea executivă[4]. În consecință, arestările dispuse de către procurori și necenzurate de o instanță imparțială încalcă, de asemenea, Convenția[4][5]. Acest lucru CEDO l-a spus încă din 1998, în cauza "Vasilescu împotriva României"[2]. Între timp, România nu a făcut nimic ca să-și modifice legislația[2]. Magistrat în sensul Convenției este numai judecătorul[2].
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d e f Alexandru Pantea a câștigat procesul intentat statului român, la CEDO[nefuncțională], 3 iunie 2003, amosnews.ro, accesat la 5 iulie 2011
- ^ a b c d e f g h Statul roman, condamnat in serie de CEDO pentru tortura, 4/06/2003, ziaruldeiasi.ro, accesat la 5 iulie 2011
- ^ CEDO, dosarul Pantea impotriva Romaniei, 7/05/10, infolegal.ro, accesat la 5 iulie 2011
- ^ a b c d CEDO amendeaza Justitia romana cu 46.000 euro pentru tratamentul salbatic suferit de timisoreanul Pantea in puscarie, 4 iunie 2003, Liviu AVRAM, adevarul.ro, accesat la 5 iulie 2011
- ^ Nicolae Popa, omul lui Iliescu, mai sta doi ani la Inalta Curte, 6 septembrie 2007, Dan Tapalaga, hotnews.ro, accesat la 5 iulie 2011
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Judiciarul - omul bolnav al Romaniei, 16 iunie 2003, Silviu Brucan, Ziarul financiar
- Atentat impotriva lui Iliescu - Presa regionala 2007, 29 mai 2006, Manase Moldoveanu, HotNews.ro
- Manastirea procurorilor revine - Presa regionala 2007, 17 aprilie 2006, Mihai Antoci, HotNews.ro
- Magistratii-securisti, formati la scoala de la Bran Arhivat în , la Wayback Machine., 11 martie 2008, Ondine Ghergut, România liberă