Sari la conținut

Alexandru Toma

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alexandru Toma
Date personale
Nume la naștereSolomon Moscovici Modificați la Wikidata
Născut Modificați la Wikidata
Urziceni, Ialomița, România Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CopiiSorin Toma
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor, poet, jurnalist și traducător
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruintroducerea realismului socialist și a stalinismului în literatura română
Membru titular al Academiei Române
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Alexandru Toma

Alexandru Toma (nume la naștere Solomon Moscovici) (n. 11 februarie 1875, Urziceni – d. 15 august 1954, București) a fost un scriitor, poet, jurnalist și traducător român de origine evreiască [1]. Alexandru Toma a fost membru în Partidul Comunist Român din 1933.[2]

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Activitate literară

[modificare | modificare sursă]

Pseudonimul literar de Alexandru Toma a fost ales de Ion Luca Caragiale, în 1896, cu prilejul publicării unui poem în revista Epoca literară. La începutul carierei literare și publicistice a folosit și alte pseudonime, precum Falstaff, Hâncu, Crayon, Tomșa și Endymion.[3]

În 1919, Alexandru Toma a fost ales membru al Societății Scriitorilor Români[4]

Licențiat al Facultății de Litere din București, a fost o vreme profesor de istorie și filosofie la licee din București și redactor la ziarul socialist Lumea nouă.[3][5]

Editor de carte și plin realism socialism

[modificare | modificare sursă]

După al Doilea Război Mondial a fost director la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (ESPLA).[5]

Cunoscut pentru vederile sale comuniste și pentru introducerea realismului socialist și a stalinismului în literatura română[6], în 1948 A. Toma a fost ales membru titular al Academiei Române.[7]. După aceea, pictorul Jean Steriadi l-a imortalizat pe pânză într-un tablou numit „Academicianul A. Toma”.[8]

Unele poezii „realiste" ale lui A. Toma, porneau de la o știre publicată în ziarul Scânteia, din care închega iute, indiferent la inadvertențe, un scurt poem în care faptele sunt conduse și reordonate după nevoia artistică a poetului, într-o flagrantă ignorare a veridicului[9].

În poezia „La inaugurarea librăriei Cartea Rusă”, publicată în revista Veac nou din 10 ianuarie 1945, A. Toma celebra înființarea Editurii și Librăriei ARLUS-Cartea Rusă (decembrie 1944, respectiv ianuarie 1945) drept un act civilizator major.[10]

Vladimir Tismăneanu relatează o întâmplare la care a fost martoră jurnalista Tita Chiper: la o vizită a lui A. Toma la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, prin 1953, acesta se bătea cu pumnul în piept atunci când invoca „poemele antifasciste” pe care le-ar fi compus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La întrebarea unui tânar poet despre cum ajungeau acele versuri în rândul poporului, A. Toma a replicat scurt: „Tavarășe, eu nu eram sinucigaș. Le țineam ascunse în sticluțe de Urodonal”[11].

Elogiu lui Stalin

[modificare | modificare sursă]

La o săptămână după dispariția lui Iosif Vissarionovici Stalin, în pagina a doua a ediției din 13 martie 1953 a ziarului Scânteia, Alexandru Toma (devenit celebru cu versurile “imperialist american/căde-ți-ar bomba-n ocean!”) a publicat o altă „capodoperă” literară: „Viață dați stalinistului gând!”[12] care se încheia cu versurile:

Fii ai muncii, noi azi, sub cernitul drapel
Al partidului nostru, — înălțăm jurământ
Să dăm iureș prin crâncene stăvili spre țel —
Cu acelaș avânt stalinist neînfrânt!

Este tatăl lui Sorin Toma care a publicat în ziarul Scînteia un faimos articol ce avea drept scop delegitimarea scriitorului Tudor Arghezi. A existat suspiciunea că ar fi scris acest articol pentru a-l da jos de pe piedestal pe Tudor Arghezi și a-l pune în locul acestuia pe tatăl său, poetul A. Toma.[8]

Volume publicate

[modificare | modificare sursă]
  • Poezii, 192 pagini, Editura Cultura Națională, 1926 (distins de Academia Română cu Premiul "Ion Heliade-Rădulescu")
  • Ne vine dreptatea, 1944,
  • Placări pe culmi, 1946
  • Pușkin, făclie peste vremi, 1949
  • Cântul vieții (prefață de Ion Vitner), apărut în trei ediții între 1950 și 1954. Ediția din 1951 a fost tipărită în 15.000 exemplare
  • Poezii alese, 309 pagini, (prefață de Sergiu Fărcășan), Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1952, (10.150 exemplare)
  • Poezii alese, Editura Tineretului, 1953, (30.000 exemplare)

Traduceri

[modificare | modificare sursă]

Alexandru Toma a publicat și traduceri din literatura clasică franceză, dar și din alți autori:[4]

  • Poezii și poeme din literatura universală (antologie), Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1954.
  • Versuri de Carmen Sylva.
  • Renașterea de Joseph-Arthur de Gobineau.
  • Tartuffe de Molière.
  • Crâșmărița de Petőfi Sándor.[13]
  • Povestiri pentru copii de Lev Tolstoi.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Dosare-de-Partid-ale-Membrilor-de-Partid-cu-Stagiul-din-Ilegalitate-care-au-Incetat-din-Viata.-Inv.-3245.pdf
  3. ^ a b Alexandru Toma
  4. ^ a b Literatura Română - Alexandru Toma
  5. ^ a b Academicieni evrei
  6. ^ Alexandru Toma
  7. ^ Membrii români ai Academiei Române (1866 - prezent)
  8. ^ a b Istoria comunismului romanesc: Poezii pentru copii, născute în vremuri grele
  9. ^ Poezia sub comunism
  10. ^ Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă[nefuncțională – arhivă]
  11. ^ Insondabil și imprevizibil: Trecutul lui Ion Iliescu, A. Toma și sticluțele de Urodonal[nefuncțională]
  12. ^ „La moartea lui Stalin”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Dorothea Sasu-Zimmermann, Petőfi în literatura română, Editura Kriterion, București, 1980, pag.496.

Bibliografie suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Sărbătorirea academicianului A. Toma la împlinirea vârstei de 75 de ani, ședința solemnă din 14 februarie 1950, 47 pagini, Editura Academiei Republicii populare române, 1950 (conține capitolele: La aniversarea a 75 de ani de viață a poetului și academicianului A. Toma, de Traian Săvulescu; A. Toma, poet-combatant, de George Călinescu; Linia ascendentă a poeziei lui A. Toma, de Mihai Beniuc; Cuvântarea lui A. Toma).

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Alexandru Toma la Wikimedia Commons

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexandru_Toma&oldid=16217030