Sari la conținut

Alianța Dreapta Unită

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alianța Dreapta Unită
AbreviereADU
Oameni cheie
PreședinteElena Lasconi (USR)
Eugen Tomac (PMP)
Ludovic Orban (FD)
Dan Barna (de facto)
Date
Înființat18 decembrie 2023
Desființat6 septembrie 2024
Informații
Ideologie oficialăLiberalism
Creștin democrație
Progresism (facțiune)
Federalism european (facțiune)
Poziție politicăCentru-dreapta
Slogan politicNu-i lăsa să-ți fure viitorul!
Partidele care compun alianțaUSR
PMP
FD
Senat
23 / 136
Camera Deputaților
57 / 330
Parlamentul European
3 / 33
Primari
38 / 3176
Consilieri județeni
75 / 1340
Consilieri locali
2412 / 39900
Prezență online
https://dreaptaunita.eu
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Alianța Dreapta Unită (ADU) a fost o alianță politică și electorală de centru-dreapta,[1] formată din Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD), înființată pentru a participa la toate tipurile de alegeri din România din 2024. Aceasta s-a opus actualei coaliții de guvernare (mai precis „Coaliția Națională pentru România” sau CNR pe scurt) formate din Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), ambele total (în cazul PSD) sau parțial (în cazul PNL) descinse din Frontul Salvării Naționale (FSN), anterior, parțial, și de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ) între 2021 și 2023.[2][3][4]

Istorie

[modificare | modificare sursă]

La data de 14 decembrie 2023, Uniunea Salvați România (USR), Forța Dreptei (FD) și Partidul Mișcarea Populară (PMP) au anunțat oficial formarea unei alianțe electorale de dreapta, aflată în opoziție față de guvernul Coaliției Naționale pentru România (format din PSD și PNL, mai precis actualul Guvern Ciolacu), pentru a participa la alegerile din 2024.[5] La data de 18 decembrie, alianța a primit oficial numele de Dreapta Unită (ADU).[6] Tot la lansarea alianței, a fost prezentat programul electoral pentru alegerile europarlamentare:[7]

  • Integrarea completă a României în Spațiul Schengen;
  • Introducerea standardelor europene în sănătate și educație;
  • Atragerea fondurilor europene prin parteneriate public-privat pentru proiectele de mediu și digitalizare;
  • Protejarea drepturilor românilor din Diaspora;
  • Aderarea la zona euro;
  • Continuarea luptei anticorupție atât la nivel național, cât și la nivel european prin finanțarea mai mare a Parchetului European;
  • Implementarea unui cadru european pentru combaterea violenței împotriva femeilor. Adoptarea unei legislații care să sancționeze politicienii din alte state decât Rusia și China care se fac vinovați de încălcarea drepturilor omului;
  • Încurajarea și subvenționarea fermelor de familie și a agriculturii de mijloc;
  • Sprijin pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană;
  • Tranziția la o economie bazată pe energie regenerabilă și mai prietenoasă cu natura într-un ritm eficient și sustenabil atât pentru guverne, cât și pentru economiile statelor;
  • Participarea României la reforma Uniunii Europene;
  • Integrarea mai bună a armatelor europene în NATO.

Candidații alianței pentru alegerile pentru Parlamentul European (PE)

[modificare | modificare sursă]
  1. Dan Barna
  2. Vlad Voiculescu
  3. Eugen Tomac
  4. Vlad Botoș
  5. Cristina Prună
  6. Violeta Alexandru
  7. Radu Mihail
  8. Corina Atanasiu
  9. Adriana Cristian
  10. George Gima
  11. Teodora Stoian
  12. Ramona Goga
  13. Alina Gîrbea
  14. Geta Daniela Drăghici
  15. Alina Totti
  16. Nicolae Mihai Șvab
  17. Emilia Mateescu
  18. Ion Belu
  19. Gabriela Ferguson
  20. Lucia Hang
  21. Dan Adrian Pop
  22. Lucian Judele
  23. Raluca Bercea
  24. Ciprian Alexandru
  25. Andrei Chirica
  26. Răzvan Socolov
  27. Adrian Giurgiu
  28. Sergiu Grui
  29. Daniela Șarpe
  30. Aurel Fierăscu
  31. Alina Bălășcău
  32. Alex Cozma
  33. Silviu Andrei
  34. Lucia-Maria Udrescu
  35. Mihai Zvîncă
  36. Laurențiu Gheorghe
  37. Liana Ursa
  38. Florin Drăgulin
  39. Ion-Marian Lazăr
  40. Robert Voicu
  41. Alexandru German
  42. Irena Pleșoiu
  43. Eusebiu Iftode
  44. Ioan Bledea

Rezultate electorale

[modificare | modificare sursă]

Alegeri pentru Parlamentul European (PE)

[modificare | modificare sursă]
An Voturi Procente Mandate Poziție
2024 778.901
8,71 / 100
3 / 33
 3 

Alegeri locale

[modificare | modificare sursă]

În tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele de la alegerile locale din 2024 obținute de Alinața Dreapta Unită (ADU). De menționat faptul că nu sunt incluse și rezultatele obținute în locurile unde unul din cele 3 partide constitutive alianței a candidat separat de alianță.

An Președintii Consiliului Județean (PCJ) Consilieri Județeni (CJ) Primari Consilieri Locali (CL) Poziție
Voturi Procente Mandate Voturi Procente Mandate Voturi Procente Mandate Voturi Procente Mandate
2024 698.704
8,80 / 100
0 / 41
653.476
8,29 / 100
80 / 1340
550.850
6,28 / 100
28 / 3176
583.042
6,70 / 100
961 / 39900
 4 

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Gabriel Pleșa: „Polul de centru dreapta" pe care îl anunță USR, PMP și Forța Dreptei nu va reuși niciodată să coaguleze alegătorii”. www.digi24.ro. . 
  2. ^ George Arun (), Analiză: O alianță de dreapta împotriva pesedismului – DW – 20.12.2023, dw.com 
  3. ^ USR, PMP și Forța Dreptei lansează alianța Dreapta Unită. O alternativă la coaliția PSD-PNL în 2024 | Newsweek Romania (în engleză), newsweek.ro,  
  4. ^ Dragu, Magda (), (VIDEO) USR, PMP și Forța Dreptei au lansat Alianța Dreapta Unită, alternativă la PSD-PNL, Stiri Gazeta de Sud - gds.ro 
  5. ^ Pantazi, Cristian (). „SURSE: USR, PMP și Forța Dreptei au bătut palma și lansează Polul de Dreapta, o alianță pentru alegerile din 2024”. G4Media.ro. 
  6. ^ Andrei, Cristian (). „Drulă, Orban și Tomac au lansat Alianța Dreapta Unită. S-au împărțit deja locurile eligibile de pe listele pentru europarlamentare”. Libertatea. 
  7. ^ „12 puncte care transformă România într-o țară cu adevărat europeană și modernă. Ce propune alianța Dreapta Unită la europarlamentare”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
Portal icon Portal Politică
Portal icon Portal România
v • d • m
Alianțe politice din România
Uniunea Pensionarilor și a Solidarității Sociale  · Convenția Democrată Română (1991–2000)  · Uniunea Social-Democrată (1995–1996)  · Polul Democrat-Social din România (2000–2004)  · Alianța Dreptate și Adevăr (2003–2007)  · Uniunea Națională PSD+PUR (2004)  · Alianța PSD+PC (2008–2010)  · Alianța pentru Timiș (2008–2012)  · Uniunea Social-Liberală (2011–2014)  · Alianța de Centru-Dreapta (2011–2014)  · Alianța de Centru-Stânga (2012–2014)  · Alianța România Dreaptă (2012)  · Alianța Creștin Liberală (2014)  · Alianța PSD–UNPR–ALDE (2014–2019)  · Blocul Identității Naționale în Europa (2017–2019)  · Alianța 2020 USR-PLUS (2019–2021) · Coaliția Națională pentru România (2021–2024)  · Alianța AER pentru România (2023–2024)  · Alianța Dreapta Unită (2023–2024)  · Alianța AUR (2023–prezent)  · Alianța Forțelor de Dreapta Liberal-Conservatoare (2024–prezent)  · Platforma pentru Democrație, Prosperitate și Progres Social (2024–prezent)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alianța_Dreapta_Unită&oldid=16605709