Sari la conținut

Alpha Arietis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Hamal
Denumire Bayer α Ari, α Arietis
Denumire Flamsteed 13 Ari
Date de observație
Constelație Berbecul
Magnitudine aparentă 2,00[1]
Magnitudine aparentă vizuală
Magnitudine absolută (Mv)
Clasificare spectrală K2 III Ca-1[2]
Tipul de variabilă
Declinație +23° 27′ 44.7032″[3]
Ascensie dreaptă 02h 07m 10.40570s[3]
Diametru angular
Adjectiv
Astrometrie
Mișcare proprie (μ) AD:  msa/an
Dec.:  msa/an
Viteză radială (Rv) −14.2 ± 0.9[4]
Mișcare proprie (μ)
Paralaxă (π)
Eroare paralaxă
Distanța față de Terra 65,8 al
(20,2 pc)
Distanța față de centrul Căii Lactee
Perioadă galactică
Orbită
Companion/pereche
Perioadă orbitală
Axă semimajoră
Excentricitate
Înclinare
Detalii
Masă 1.5 ± 0.2[5] M
Rază 14.9 ± 0.3[6] R
Luminozitate 91 ± 6[6] L
Metalicitate –0.25[6]
Gravitație la suprafață 2.57[6]
Rotație stelară
Vârstă
Temperatură 4,480[6]
Diametru D
Viteză rotațională 3,44[5] km/s
Masă M
Rază R
Luminozitate L
Metalicitate
Gravitație la suprafață
Rotație stelară
Vârstă
Temperatură
Diametru D
Alte denumiri
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Alpha Arietis (α Ari, α Arietis) este cea mai luminoasă stea din constelația Berbecul.[2][7] Are denumirea tradițională de Hamal, care provine din metafora arabă „Capul Berbecului”, iar denumirea sa Flamsteed este 13 Ari. Cu o magnitudine aparentă vizuală de 2,0,[1] ea este printre unele dintre cele mai strălucitoare stele de pe cerul înstelat. Bazat pe măsurătorile la paralaxei făcute de către satelitul astrometric Hipparcos,[8][9] α Arietis se află la o distanță de aproximativ 65,8 ani lumină (20,2 parseci) de la Pământ. Este posibil ca o exoplanetă cu o masă mai mare ca a lui Jupiter să orbiteze această stea.[5]

Proprietăți

[modificare | modificare sursă]

Spectrul stelei se încadrează la K2 III Ca-1, cu clasa de luminozitate III, asta indicând că este o stea gigantă evoluată care și-a epuizat rezerva de hidrogen și este aproape o gigantă roșie.[10] Din 1943, spectrul acestei stele a servit ca etalon stabil pentru punctul din care alte stele sunt clasificate.[11] Este estimat că masa sa este cu aproape 50%[5] mai mare decât a Soarelui, măsurătorile infractometrice au arătat că diametrul stelei este de 15 ori mai mare ca al Soarelui.[6] În ciuda acestor caracteristici, steaua se învârte totuși cu o viteză ecuatorială azimutală mai mare decât a Soarelui, având o viteză rotațională proiectată de 3,44  km s−1.[5]

Luminozitatea stelei este de aproximativ 91 de ori mai mare decât a Soarelui[6] datorită temperaturii efective de 4,480 K.[6] Aceasta este mai rece decât cea de la suprafața Soarelui, conferindu-i o strălucire portocalie caracteristică stelelor de tip K. Este posibil ca steaua să fie variabilă.[12] Metalicitatea, care este măsura altor elemente în afara hidrogenului și heliului, este aproape jumătate din cea a Soarelui.[6]

În 2011, a fost raportată o posibilă prezență a unei exoplanete orbitând steaua de către Byeong-Cheol Lee et al. Planeta a fost detectată folosind metoda vitezei radiale, bazată pe măsurători făcute în perioada 2003-2010 de la Observatorul Astronomic Optic Bohyunsan din Coreea de Sud. Obiectul are o perioadă orbitală de 381 zile și o excentricitate de 0,25. Se pare că masa acestei planete este de 1,8 mai mare ca a lui Jupiter. Axa semi-majoră estimată a orbitei planetei este de 1,2 unități astronomice (UA),[5] care ar însemna o distanță de periapsă de 0,9 UA și o distanță de apoapsă de 1.5 UA. Prin comparație, steaua are o rază de 0,07 AU.[13]

Sistemul Alpha Arietis[14]
Nume
(în ordinea de la stea)
Masa
orbital (UA)
Axa semi-majoră
(UA)
Perioada orbitală
(zile)
Excentricitate
orbitală
1,8 ± 0,2 1,2 380,8 ± 0,3 0,25 ± 0,03
  1. ^ a b Johnson, H. L.; et al. (). „UBVRIJKL photometry of the bright stars”. Communications of the Lunar and Planetary Laboratory. 4 (99). Bibcode:1966CoLPL...4...99J. 
  2. ^ a b HR 617, database entry, The Bright Star Catalogue, 5th Revised Ed. (Preliminary Version), D. Hoffleit and W. H. Warren, Jr., CDS ID V/50. Accessed on line 16 decembrie 2008.
  3. ^ a b van Leeuwen, F. (), „Validation of the new Hipparcos reduction”, Astronomy and Astrophysics, 474 (2): 653–664, arXiv:0708.1752Accesibil gratuit, Bibcode:2007A&A...474..653V, doi:10.1051/0004-6361:20078357 
  4. ^ Evans, D. S. (), Batten, Alan Henry; Heard, John Frederick, ed., The Revision of the General Catalogue of Radial Velocities, University of Toronto: International Astronomical Union, accesat în  
  5. ^ a b c d e f Lee, B.-C.; et al. (), „A likely exoplanet orbiting the oscillating K-giant α Arietis”, Astronomy & Astrophysics, 529: A134, arXiv:1104.4431Accesibil gratuit, Bibcode:2011A&A...529A.134L, doi:10.1051/0004-6361/201016293 
  6. ^ a b c d e f g h i Piau, L.; et al. (), „Surface convection and red-giant radius measurements”, Astronomy and Astrophysics, 526: A100, arXiv:1010.3649Accesibil gratuit, Bibcode:2011A&A...526A.100P, doi:10.1051/0004-6361/201014442 
  7. ^ Hamal Arhivat în , la Wayback Machine., Stars, Jim Kaler. Accessed on line 16 decembrie 2008.
  8. ^ Perryman, M. A. C.; Lindegren, L.; Kovalevsky, J.; et al. (), „The Hipparcos Catalogue”, Astronomy and Astrophysics, 323: L49–L52, Bibcode:1997A&A...323L..49P 
  9. ^ Perryman, Michael (), The Making of History's Greatest Star Map, Heidelberg: Springer-Verlag, doi:10.1007/978-3-642-11602-5 
  10. ^ Stoesz, Jeffrey A.; Herwig, Falk (), „Oxygen isotopic ratios in first dredge-up red giant stars and nuclear reaction rate uncertainties revisited”, Monthly Notice of the Royal Astronomical Society, 340 (3): 763–770, arXiv:astro-ph/0212128Accesibil gratuit, Bibcode:2003MNRAS.340..763S, doi:10.1046/j.1365-8711.2003.06332.x 
  11. ^ Garrison, R. F. (), „Anchor Points for the MK System of Spectral Classification”, Bulletin of the American Astronomical Society, 25: 1319, Bibcode:1993AAS...183.1710G, arhivat din original la , accesat în  
  12. ^ NSV 725, database entry, New Catalogue of Suspected Variable Stars, the improved version, Sternberg Astronomical Institute, Moscow, Russia. Accessed on line 16 decembrie 2008.
  13. ^ For a = 1.2 AU and e = 0.25, the periapsis is given by a × (1 - e) = 9 AU and the apoapsis is a × (1 + e) = 15 AU. The solar radius is 0.0046491 AU, so the star's radius is 14.9 × 0.0046491 = 0.069 AU.
  14. ^ Schneider, Jean (), „Notes for Planet alf Ari b”, Extrasolar Planets Encyclopaedia, accesat în