Sari la conținut

Alpi Carniche

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alpi Carniche
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
PozițiaProvincia Udine
Italia
Coordonate46°35′38″N 13°00′21″E ({{PAGENAME}}) / 46.593827°N 13.005701°E
Suprafață19.500 ha  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000IT3321001  Modificați la Wikidata

Alpi Carniche este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[1]) din Italia întinsă pe o suprafață de 19.500 ha, integral pe uscat.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Centrul sitului Alpi Carniche este situat la coordonatele 46°35′38″N 13°00′21″E / 46.593827°N 13.005701°E ({{PAGENAME}}).

Înființare[modificare | modificare sursă]

Situl Alpi Carniche a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în februarie 2005[1] pentru a proteja 3 specii de plante și 82 de specii de animale.[2][3]

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea alpină, aria protejată conține 28 de habitate naturale: Pajiști alpine și subalpine calcaroase, Turbării active, Păduri alpine de Larix decidua și/sau Pinus cembra, Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion), Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase de la nivelul montan până la nivelul alpin (Thlaspietea rotundifolii), Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene, Păduri acidofile de Picea de la nivel montan la nivel alpin (Vaccinio-Piceetea), Pajiști alpine și boreale, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani), Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti), Peșteri inaccesibile publicului, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Râuri de munte și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de pin (sub-) mediteraneene cu pini negri endemici, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos.[3]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]

  • plante (3): Buxbaumia viridis, papucul doamnei (Cypripedium calceolus), Eryngium alpinum
  • păsări (74): inărița (Acanthis flammea), uliu porumbar (Accipiter gentilis), minunița (Aegolius funereus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), potârnichea de stâncă (Alectoris graeca saxatilis), fâsă de pădure (Anthus spinoletta), fâsă de pădure (Anthus trivialis), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), ciuf-de-pădure (Asio otus), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), buha (Bubo bubo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), Certhia brachydactyla, cojoaica de pădure (Certhia familiaris), mierla de apă (Cinclus cinclus), șerpar (Circaetus gallicus), botgros (Coccothraustes coccothraustes), corb (Corvus corax), cristeiul de câmp (Crex crex), pițigoi albastru (Cyanistes caeruleus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), presură de munte (Emberiza cia), presură bărboasă (Emberiza cirlus), presură galbenă (Emberiza citrinella), șoim călător (Falco peregrinus), vânturel roșu (Falco tinnunculus), ciuvică (Glaucidium passerinum), vulturul pleșuv sur (Gyps fulvus), capîntorsul (Jynx torquilla), Lagopus muta helvetica, sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), câneparul (Linaria cannabina), pițigoi moțat (Lophophanes cristatus), forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), Lyrurus tetrix tetrix, mierlă de piatră (Monticola saxatilis), cinghiță alpină (Montifringilla nivalis), codobatură de munte (Motacilla cinerea), muscar sur (Muscicapa striata), alunar (Nucifraga caryocatactes), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), ciuf-pitic (Otus scops), pițigoi de brădet (Periparus ater), viespar (Pernis apivorus), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulice de munte (Phylloscopus bonelli), pitulice sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), ciocănitoarea verde (Picus viridis), pițigoi de munte (Poecile montanus), pițigoi sur (Poecile palustris), Prunella collaris, stăncuță alpină (Pyrrhocorax graculus), mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), aușel sprâncenat (Regulus ignicapilla), aușel cu cap galben (Regulus regulus), mărăcinar (Saxicola rubetra), sitar de pădure (Scolopax rusticola), scatiu (Spinus spinus), huhurez mic (Strix aluco), huhurezul mic (Strix uralensis), silvie de zăvoi (Sylvia borin), silvie de câmp (Sylvia communis), silvie-mică (Sylvia curruca), Tachymarptis melba, cocoș de munte (Tetrao urogallus), fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), sturzul viilor (Turdus iliacus), sturz-cântător (Turdus philomelos), sturz (Turdus pilaris), mierlă gulerată (Turdus torquatus), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus)
  • amfibieni (1): izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)
  • mamifere (2): râs eurasiatic (Lynx lynx), urs brun (Ursus arctos)
  • nevertebrate (3): Austropotamobius pallipes, fluturele auriu (Euphydryas aurinia), Rosalia alpina
  • pești (2): zglăvoacă (Cottus gobio), Salmo marmoratus

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 17 specii de plante, 4 specii de amfibieni, 11 specii de mamifere, 5 specii de nevertebrate, 3 specii de pești, 6 specii de reptile.[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b DGR n. 327 del 18/02/2005
  2. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Alpi Carniche”. Accesat în . 
  3. ^ a b „Alpi Carniche”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]