Sari la conținut

Amélie Beaury-Saurel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Amélie Beaury-Saurel
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Barcelona, Catalonia, Spania Modificați la Wikidata
Decedată (75 de ani)[2][3][4] Modificați la Wikidata
Paris, Île-de-France, Franța[5] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCimitirul Père-Lachaise Modificați la Wikidata
Căsătorită cuRodolphe Julian[*][[Rodolphe Julian (French painter, etcher and pedagogue, founder of the Académie Julian (1839-1907))|​]][6] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța[7] Modificați la Wikidata
Ocupațiepictoriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiAcademia Julian  Modificați la Wikidata
PregătireJules Lefebvre[*]​, Tony Robert-Fleury, Jean-Paul Laurens  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăacademism  Modificați la Wikidata
Opere importanteQ16038495[*]​, Q17491755[*]​, Q17493555[*]​  Modificați la Wikidata
PremiiCavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]​  Modificați la Wikidata
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Amélie Beaury-Saurel (n. , Barcelona, Catalonia, Spania – d. , Paris, Île-de-France, Franța) a fost o pictoriță franceză renumită pentru portrete.

Viața și cariera

[modificare | modificare sursă]

Născută la Barcelona sub numele de Amélie Beaury, ea a adăugat „Saurel” la numele ei în semn de recunoaștere a familiei mamei sale, a cărei descendență se poate trage de la împărații bizantini din secolul al XI-lea. Familia ei locuia în Spania și Corsica, dar în cele din urmă s-a stabilit în Franța, unde s-a înscris la Academie Julian și și-a plătit studiile îndeplinind sarcini administrative și gestionând finanțele.[8]

În diferite perioade, a fost eleva lui J. Lefebvre⁠(d), T. Robert-Fleury și JP Laurens la Académie Julian și a devenit o portretistă foarte populară, datorită lui Léon Bonnat⁠(d). S-a căsătorit cu Rodolphe Julian⁠(d) în 1895 și a preluat conducerea unui atelier pentru femei. În publicațiile sale, Marie Bashkirtseff⁠(d) (tot o elevă la Académie Julian) vorbea cu neîncredere despre „l’espagnole” (femeia spaniolă). A debutat la Salonul de la Paris⁠(d) în 1874, fiind considerată unul dintre cei mai importanți artiști ai Salonului din 1880.[9]

Amélie Beaury-Saurel a asigurat cu generozitate majoritatea nevoilor mamei și surorii sale. După moartea lui Julian, ea a cumpărat și amenajat „Château Julian”, în Lapalud, un sat din Provence, în memoria soțului ei, care se născuse acolo. A murit la Paris.

Premii și recunoaștere

[modificare | modificare sursă]

A fost distinsă cu a treia medalie la Salon din 1885 și cu o medalie de bronz la Expoziția Mondială din 1889.[10] Amélie Beaury-Saurel a expus și un autoportret, un desen, la Salonul din 1887, operă care a primit laude la superlativ. La fel ca Anna Bilinska, era admirată pentru „virilitatea” tehnicii sale.

Beaury-Saurel a fost inclusă în expoziția din 2018 Femei la Paris 1850–1900.[11]

Lucrări selectate

[modificare | modificare sursă]
  • „Christ en croix” de l'Église Saint-Etienne, Issy-les-moulineaux, 1873.
  • „Portret d'une femme noire”, 1884
  • „Le travail de M. Frey, Maître d'armes”, prix d'honneur à l'exposition Blanc et Noir de 1891.
  • „Portret de Séverine”, 1893.
  • „Dans le bleu”, 1894.
  • „Le repos du modèle” (Muzeul din Amiens)
  • „Portretul doamnei GC . ."
  • „Jean-Paul Laurens (1838-1921) peintre”, 1919.
  • „Portretul lui Gilbert Dupuis”, 1922.
  • „Portrait de Léonce Bénédite (1859-1925) conservateur du musée du Luxembourg”, 1923 ( Muzeul d'Orsay ).
  • „Portret d’Alexis Ballot-Beaupré (1836-1917)”

Galerie

[modificare | modificare sursă]
  • Portretul lui Jean Paul Laurens (1838-1921), pictor francez, 1919
    Portretul lui Jean Paul Laurens (1838-1921), pictor francez, 1919
  • Tristețe, 1894
    Tristețe, 1894
  • Portretul domului Felix Voisin, 1898
    Portretul domului Felix Voisin, 1898
  • Portretul lui Gilbert Dupuis
    Portretul lui Gilbert Dupuis
  • Portretul lui Séverine, 1893
    Portretul lui Séverine, 1893
  • Reproducere a unei cărți poștale a unui tablou de Beaury-Saurel expus la Salonul de la Paris în 1914, reprezentând șapte pionieri
    Reproducere a unei cărți poștale a unui tablou de Beaury-Saurel expus la Salonul de la Paris în 1914, reprezentând șapte pionieri
  • Portretul scriitoarei franceze André Corthis⁠(d), aprox. 1908

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Amélie Julian, Baza de date Léonore, accesat în  
  2. ^ RKDartists, accesat în  
  3. ^ Amélie Beaury-Saurel, SNAC, accesat în  
  4. ^ Amélie Beaury-Saurel (în engleză), Benezit Dictionary of Artists 
  5. ^ http://archives.paris.fr/s/4/etat-civil-actes/resultats/?  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Union List of Artist Names, , accesat în  
  7. ^ RKDartists, accesat în  
  8. ^ Madeline, L., Women Artists in Paris, 1850-1900, Yale University Press, 2017, p.242
  9. ^ Yeldham, C., Women Artists in Nineteenth-century France and England: Their Art: Volume 1, 1984 "Fig.67 Mlle Amélie Beaury-Saurel also exhibited a self-portrait, a drawing, at the Salon of 1887, a work which received superlative praise. Like Anna Bilinska she was admired for the "virility" of her technique: "On chercherait en vain, parmi les "
  10. ^ Women artists in nineteenth-century France and England: their art: Volume 1 Charlotte Yeldham - 1984 "Fig.67
  11. ^ Madeline, Laurence (). Women artists in Paris, 1850-1900. Yale University Press. ISBN 978-0300223934. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Amélie_Beaury-Saurel&oldid=15617894