Andrzej Stasiuk
| Andrzej Stasiuk | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (64 de ani)[4][5][6][7][8]  Varșovia, Polonia[9] |
| Căsătorit cu | Monika Sznajderman[*] (din ) |
| Cetățenie |  Polonia |
| Ocupație | scriitor editor[*] critic literar[*] jurnalist poet publicist |
| Limbi vorbite | limba poloneză[10][11] |
| Limbi | limba poloneză |
| Opere semnificative | Mury Hebronu[*] Opowieści galicyjskie[*] Jadąc do Babadag[*] |
| Note | |
| Premii | premiul Vilenica[*] Nagroda Samuela Bogumiła Lindego[*] Nagroda Fundacji im. Kościelskich[*][1] Premiul Statului Austriac pentru literatură europeană[2] Nagroda im. Beaty Pawlak[*] Nagroda Bursztynowego Motyla im. Arkadego Fiedlera[*] Q3405089[*][3] Nagroda Literacka Nike[*] Nagroda Literacka Gdynia[*] Srebrny Medal „Zasłużony Kulturze Gloria Artis”[*] |
Modifică date / text  | |
Andrzej Stasiuk (n. , Varșovia, Polonia) este un prozator, poet, eseist și critic literar polonez.
În perioada studiilor a fost exclus de la liceu, apoi de la colegiu, a încercat mai multe profesii, s-a angajat în mișcarea pacifistă, a dezertat din armată, fapt pentru care a petrecut un an și jumătate după gratii. Anume acolo i-a venit ideea prozelor de pușcărie, care i-au asigurat debutul literar și faima națională, prin originalitate.
A publicat volume de nuvele - Zidurile Hebronului (1992, 1996, 1999, 2000), Povestiri galițiene (1995, 1998), Dukla (1997)-, romane - Corbul alb (1995, 1996), Noua (1999)-, proză autobiografică - Cum am devenit scriitor. Încercare de autobiografie intelectuală (1998), piese de teatru - Două piese (pentru televiziune) despre moarte (1998) ș.a. I s-au acordat o serie de premii importante, printre care cel al Fundației Culturale Poloneze (1994) și premiul Kościelski (1995); a fost de două ori nominalizat pentru Premiul Nike.
În 1987 a părăsit capitala pentru un mic sat din Munții Beskizi Inferiori, Wolowiec, unde locuiește și în prezent. În ultimul timp publică la editurile underground.
Opera
[modificare | modificare sursă]- Europa mea. Două eseuri despre așa-numita Europă Centrală/ Iuri Andruhovici, Andrzej Stasiuk, traducere Constantin Geambașu - editura Polirom 2003 - ISBN 973-681-356-8
- Cum am devenit scriitor. Încercare de autobiografie intelectuală - Editura Paralela 45, ISBN 973-593-922-3
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Europa mea. Două eseuri despre așa-numita Europă Centrală/ Iuri Andruhovici, Andrzej Stasiuk, editura Polirom 2003 - ISBN 973-681-356-8
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ https://www.bn.org.pl/nagrody/nagroda-im.-koscielskich/laureaci Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.kunstkultur.bka.gv.at/staatspreis-fur-europaische-literatur, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.lalettredulibraire.com/Palmar%C3%A8s-du-prix-Nicolas-Bouvier Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://ampoleagle.com/index215.htm Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Andrzej Stasiuk, Babelio
- ^ Andrzej Stasiuk, Munzinger Personen, accesat în
- ^ Andrzej Stasiuk, The Fine Art Archive
- ^ Andrzej Stasiuk, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ „Andrzej Stasiuk”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- www.stasiuk.pl - Site web oficial
Interviuri
- „Mă fascinează țările în care identitatea este tulburată“, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 552, noiembrie 2010
