Aplicație multiliniară alternată
În algebra liniară o aplicație multiliniară alternată este o aplicație multiliniară cu toate argumentele aparținând aceluiași spațiu vectorial (de exemplu, o formă biliniară sau o formă multiliniară(d)) care ia valoarea zero ori de câte ori în vreo pereche de argumente acestea sunt egale. În general spațiul vectorial poate fi un modul(d) peste un inel comutativ.
Noțiunea de alternare este folosită pentru a obține o aplicație multiliniară alternată din orice aplicație multiliniară cu toate argumentele aparținând aceluiași spațiu.
Definiție
[modificare | modificare sursă]Fie un inel comutativ și module peste . Despre o aplicație multiliniară de forma se spune că este alternată dacă îndeplinește următoarele condiții echivalente:
Spații vectoriale
[modificare | modificare sursă]Fie spații vectoriale peste același corp. Atunci o aplicație multiliniară de forma este una alternată dacă îndeplinește următoarea condiție:
- dacă sunt dependente liniar(d) atunci .
Exemple
[modificare | modificare sursă]Într-o algebră Lie(d), parantezele Lie indică o aplicație biliniară alternată. Determinantul unei matrice este o aplicație alternată multiliniară a liniilor sau coloanelor matricei.
Proprietăți
[modificare | modificare sursă]Dacă orice componentă a unei aplicații multiliniare alternate este înlocuită cu pentru orice și în baza inelului atunci valoarea acelei aplicații nu se schimbă.[3]
Orice aplicație multiliniară alternată este antisimetrică,[4] ceea ce înseamnă că[1]
sau echivalent,
unde este grupul de permutări(d) de ordinul iar este semnul lui [5]
Dacă este o unitate(d)în inelul bazei, atunci orice formă n-multiliniară antisimetrică este una alternată.
Alternare
[modificare | modificare sursă]Fiind dată o aplicație multiliniară de forma despre aplicația multiliniară alternată definită de
se spune că este alternarea lui
- Proprietăți
- Alternarea unei aplicații alternate n-multiliniare este de n! ori pe sine însăși.
- Alternarea unei aplicații simetrice este zero.
- Alternarea unei aplicații biliniare este biliniară.
Note
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- fr Bourbaki, N. (). Eléments de mathématique. Algèbre Chapitres 1 à 3 (ed. reprint). Springer.
- en Dummit, David S.; Foote, Richard M. (). Abstract Algebra (ed. 3rd). Wiley.
- en Lang, Serge (). Algebra. Graduate Texts in Mathematics. 211 (ed. revised 3rd). Springer. ISBN 978-0-387-95385-4. OCLC 48176673.
- en Rotman, Joseph J. (). An Introduction to the Theory of Groups. Graduate Texts in Mathematics. 148 (ed. 4th). Springer. ISBN 0-387-94285-8. OCLC 30028913.