Sari la conținut

Aram Frenkian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Aram Frenkian
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Constanța, România Modificați la Wikidata
Decedat (66 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiefilolog[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Membru post-mortem al Academiei Române

Aram Frenkian (n. 19 martie 1898, Constanța – d. 10 septembrie 1964, București) a fost filolog, logician și filosof român, de formație clasicist, ales membru post-mortem al Academiei Române (în 2006).

Frenkian a scris peste cincizeci de studii și cărți de filosofie, axându-se în mod special pe spațiul cultural dintre Occident și Orient.

Aram Frenkian s-a născut în Constanța, într-o familie de armeni refugiați din Imperiul Otoman. A făcut studiile la București, unde a terminat liceul Gheorghe Lazăr, manifestându-și de atunci înclinația către filosofie, matematică și limbi străine (în special cele clasice, latina și greaca veche). După ce a absolvit cursurile universitare, în 1926, a plecat la Paris, unde a studiat doi ani filosofia la Sorbona și l'École des Hautes Études, păstrându-și, în același timp, interesul pentru limbile clasice și orientale.

Ȋn 1931, întors în țară, a obținut distincția Magna cum laude pentru doctoratul în litere și filosofie cu teza Cosmologia lui Heraclit din Efes. După câțiva ani, în 1937, și-a început cariera universitară ca asistent de limba elină. Ȋn 1945 a devenit conferențiar la Facultatea de Filologie din București, iar în 1957 a fost numit profesor la catedra de filologie clasică în cadrul aceleiași facultăți.

Din 1964 a devenit șeful secției de istorie la Institutul de Logică din București.

Aram Frenkian a decedat în același an, în urma unui atac de cord.

Ȋn anul 2006 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

Aram Frenkian a fost interesat în mod special de temele filosofiei presocratice și cele legate de Homer. A scris peste cincizeci de lucrări, studii și cărți, în care a abordat probleme de istoriografie filosofică.

  • Mimesis și muzica: o contribuțiune la estetica lui Platon și Aristotel (Cernăuți; Editura Glasul Bucovinei, 1932)
  • Études de philosophie présocratique I. Héraclite d΄Éphèse (Cernăuți, Glasul Bucovinei, 1933)
  • Le monde homérique. Essai de protophilosophie greque (Paris, Editura J. Vrin, 1934)/Lumea homerică - Eseu de protofilosofie greacă (București, Editura Herald, traducător: Nicolae Baltă, 2012)
  • Le Problème homérique: Considérations sur l'origine des épopées homériques (Paris, Editura J. Vrin, 1935)
  • Études de philosophie présocratique II. Empédocle d΄Agrigente - Parmenide d΄Élée (Paris, Editura J. Vrin, 1937)
  • Le réalisme grec (Cernăuți, Editura Glasul Bucovinei, 1939)
  • Le postulat chez Euclide et chez les modernes (Paris, Editura J. Vrin, 1940)
  • La méthode hippocratique dans le Phèdre de Platon (București, Imprimeria Națională, 1941)
  • Gelozia zeilor la vechii greci (București, Imprimeria Națională, 1945)
  • L'Orient et les origines de l'idéalisme subjectif dans la pensée européenne. Tome I. La Doctrine théologique de Memphis (Paris, P. Geuthner, 1946)
  • Scepticismul grec și filosofia indiană (București, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1957)
  • Curs de istoria literaturii grecești: Epoca clasică (Secolele al V-lea și al IV-lea i.e.n.) (București, Editura Didactică și Pedagogică, 1962)
  • Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide (București, Editura pentru Literatură Universală, 1969)

Note, referințe

[modificare | modificare sursă]

La lucrările de sine stătătoare se adaugă peste patruzeci de note, articole și traduceri.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]