Sari la conținut

Arlon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Arlon
—  Oraș  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Arlon se află în Belgia
Arlon
Arlon
Arlon (Belgia)
Arlon în Belgia
Coordonate: 49°41′N 5°49′E ({{PAGENAME}}) / 49.683°N 5.817°E

ȚarăBelgia
RegiuneValonia
ProvincieLuxemburg
ArondismentArlon

ReședințăAarlen[*][[Aarlen (town in Arlon municipality, Belgium)|​]]
Secțiuni

Guvernare
 - PrimarVincent Magnus[*] ()

Suprafață[1]
 - Total118,64 km²

Populație (2008)
 - Total26.929 locuitori
 - Densitate227 loc./km²

Fus orarUTC+1
Cod poștal6700, 6704, 6706
Prefix telefonic063

Localități înfrățite
 - Saint-Dié-des-VosgesFranța
 - BitburgGermania
 - Hayange[*]Franța
 - Market DraytonRegatul Unit
 - AlbaItalia
 - DiekirchLuxemburg
 - Sulphur[*][[Sulphur (suburb city of Lake Charles, located in Calcasieu Parish, Louisiana, United States)|​]]Statele Unite ale Americii
 - SullanaPeru

Prezență online
Sit oficial
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Arlon în Provincia Luxemburg
Arlon în Provincia Luxemburg
Arlon în Provincia Luxemburg

Arlon (luxemburgheză și germană Arel, neerlandeză Aarlen, valonă Årlon) este o comună din regiunea Valonia, Belgia. Arlon se află la frontiera cu Luxemburg. Comuna Arlon este formată din localitățile Arlon, Autelbas, Bonnert, Guirsch, Heinsch și Toernich. Suprafața sa totală este de 118,64 km². La 1 ianuarie 2008 comuna avea o populație totală de 26.929 locuitori.

Limba tradițională vorbită în zonă este limba luxemburgheză. Limba este recunoscută oficial prin decretul din data de 24 decembrie 1990 al Comunității franceze din Belgia. Limba franceză este însă singura limbă oficială.

Arlon împreună cu Tournai și Tongeren sunt printre cele mai vechi localități din Belgia. Orașul Arlon a luat ființă la intersecția unor drumuri între Reims, Trier și Köln. Înainte de cucerirea romană populația era de origine celtică. În perioada Imperiului Roman localitatea este numită Orolaunum Vicus.

La căderea Imperiului Roman, localitatea intră sub influență merovingiană, la sfârșitul acestei perioade fiind construită prima biserică. În Evul Mediu localitatea este centrul unui comitat sub influența ducilor de Limburg și este fortificată. La moartea lui Waleran al III-lea de Limburg, comitatul de Arlon revine contelui de Luxemburg. Până la izbucnirea revoluției franceze, orașul va face parte din comitatul și ulterior ducatul Luxemburg.

În timpul războaielor revoluționare franceze fortăreața Arlon este atacată de două ori în 1793 și 1794. În 1795 ducatul Luxemburg este anexat de către republica franceză iar teritoriul este reorganizat sub forma unui departament, Forêts, în cadrul căruia Arlon este o comună din arondismentul Luxemburg. În 1815 regiunea revine Regatului Unit al Țărilor de Jos în care orașul Arlon aparține de Marele Ducat de Luxemburg, o provincie specială ce face parte din Confederația Germană.

În 1830 izbucnește revoluția belgiană care duce la independența Belgiei. Până în 1839 întregul Mare Ducat Luxemburg face parte din noul stat belgian, dar în urma semnării tratatului de pace ce recunoaște independența noului stat, se ajunge la un compromis prin care jumătatea vestică, majoritar francofonă este separată de ducatul Luxemburg și alipită Belgiei, iar jumătatea vestică, majoritar germanofonă devine un stat independent, o monarhie în uniune personală cu Regatul Țărilor de Jos. Orașul Arlon este situat în apropierea noii frontiere, dar cu toate că este majoritar germanofon, devine reședința noii provincii belgiene.

Oameni născuți în Arlon

[modificare | modificare sursă]

Localități înfrățite

[modificare | modificare sursă]

Arlon este înfrățit cu :

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Arlon