Atentatul din Orlando (2016)
Atentatul din Orlando (2016) | |
Vehicul SWAT și mașini de poliție în apropierea clubului Pulse, în dimineața de după atentat | |
Loc | Pulse, Orlando, Florida |
---|---|
Coordonate | 28°31′9.71″N 81°22′36.53″V / 28.5193639°N 81.3768139°V |
Obiectiv | Comunitatea LGBT |
Data | 12 iunie 2016 2:00 – 5:00 (EDT) |
Tip atac |
|
Arme | |
Morți | 50 (inclusiv atacatorul) |
Răniți | 53 |
Participanți | Omar Mir Seddique Mateen |
Motiv | Crimă homofobă motivată de extremism islamic[1] |
Modifică date / text |
Atentatul din Orlando, cunoscut internațional și ca masacrul din Orlando,[2][3][4] se referă la un atac armat ce a avut loc în primele ore ale zilei de 12 iunie 2016 într-un club de noapte gay din orașul american Orlando, Florida.[5] 50 de oameni au fost uciși în atac.[6] Atentatul din Orlando este al doilea cel mai grav atac armat din istoria Statelor Unite după atacul armat din Las Vegas de la 1 octombrie 2017, atac în care 59 de oameni au fost uciși și alți 527 răniți.[7][8]
Atacatorul a fost identificat ca Omar Mir Seddique Mateen, cetățean american în vârstă de 29 de ani, musulman cu origini afgane. Agenția de știri Amaq, afiliată ISIS, a raportat că grupul militant islamist este responsabil pentru atentat.[9] Totuși, președintele Barack Obama a declarat că nu s-a descoperit nicio legătură a autorului masacrului cu organizația teroristă Stat Islamic.[10]
Context
[modificare | modificare sursă]În perioada în care au putut funcționa în mod deschis, cluburile LGBT din Statele Unite au fost scenele a numeroase atacuri homofobe. Acestea includ un atac prin incendiere nerezolvat în UpStairs Lounge, în 1973, care a ucis 32 de oameni; un atac cu bombă comis de Eric Rudolph în Otherside Lounge, în 1997; focuri de armă trase într-un bar din Roanoke, Virginia, de Ronald Edward Gay în 2000; un atac cu topor și pistol din 2006 în interiorul Puzzles Lounge, situat în New Bedford, Massachusetts, în care au fost rănite patru persoane; și o tentativă de atac prin incendiere din 2013 asupra clubului de noapte Neighbours din Seattle, comis de Musab Mohammed Masmari.[11][12]
Pe 11 iunie 2016, Pulse, un club de noapte gay din Orlando, Florida, organiza Noaptea Latino, un eveniment săptămânal de sâmbătă seara, la care luau parte în special tineri hispanici.[13] În jur de 320 de oameni se aflau în club la ora locală 2:00 când a început atacul.[14]
Atacul
[modificare | modificare sursă]Clubul Pulse
[modificare | modificare sursă]Pulse a fost fondat în 2004 de Barbara Poma și Ron Legler.[15][16] Fratele lui Poma, John, a murit în 1991 după o lungă luptă cu SIDA, iar clubul este "numit pentru ca pulsul lui John să dăinuie", potrivit unui agent de marketing al clubului.[17] Pulse găzduiește în fiecare noapte show-uri tematice și are un program lunar de evenimente educaționale destinate comunității LGBT.[15]
The Washington Post descrie clubul ca fiind "un centru comunitar pentru prevenirea HIV, conștientizarea cancerului la sân și drepturile imigranților".[17] Clubul este situat pe 1912 South Orange Avenue.[18]
Clubul a fost scena altui incident armat în mai 2013.[19]
Desfășurarea atacului
[modificare | modificare sursă]Mateen a ajuns la club cu o furgonetă în primele ore ale zilei de 12 iunie.[20] Acesta era înarmat cu o pușcă de asalt AR-15 și un pistol semiautomat Glock 17.[14][21][22] Inițial s-a crezut că suspectul avea și o bombă asupra sa, însă autoritățile au spus ulterior că este vorba despre un semn de ieșire sau detector de fum care a căzut.[23] Un agent de pază înarmat, care era ofițer în cadrul Departamentului de Poliție din Orlando (OPD) în afara programului de serviciu,[24] a tras mai multe focuri de armă în direcția atacatorului. Cu toate acestea, Mateen a reușit să pătrundă în clădire și a început să tragă în clienți.[14][25][26] Ofițerului i s-au alăturat curând alți doi polițiști care au început să tragă spre Mateen.[21] Atacatorul se baricadase în club, unde a luat ostatici aproximativ 100 de oameni.[27][28] La ora locală 2:11, nouă minute după ce a început ploaia de gloanțe, pe pagina de Facebook a clubului Pulse din Orlando a fost postat mesajul: "Toată lumea să iasă afară din Pulse și să fugă".[29]
În timpul atacului, oamenii prinși în interiorul clubului au sunat și au trimis mesaje prietenilor și rudelor. Inițial, unii au crezut că focurile de armă erau de fapt petarde.[30] Mulți au descris o stare generală de panică și confuzie cauzată de zgomotul muzicii și întuneric.[31] O persoană care se ascundea în baie s-a acoperit cu trupurile victimelor pentru protecție. Unii animatori s-au ascuns în camerele de toaletare și au reușit să se târască afară din club după ce polițiștii au demontat unitatea de aer condiționat. Una dintre chelnerițe a declarat că s-a ascuns sub barul de sticlă. Supraviețuitorii au povestit cum Mateen râdea isteric în timp ce trăgea în cei care încercau să se ascundă.[32]
Numeroase echipaje de urgență – inclusiv ofițeri OPD, adjuncți ai șerifului Comitatului Orange, agenți FBI, precum și paramedici și pompieri de la trei departamente – au ajuns la fața locului. Un negociator era, de asemenea, prezent, întrucât atacatorul s-a baricadat în interiorul clubului și a luat ostatici.[33][34]
Potrivit lui Patience Carter, unul dintre ostatici, Mateen a intrat în baia unde se ascunseseră mai mulți oameni și a deschis focul, rănind mulți dintre ei. Carter, ascunsă într-o boxă cu alte persoane, a fost ranită de gloanțe și bucăți din peretele căzut în urma ploii de gloanțe. Pușca lui Mateen s-a blocat apoi pentru scurt timp, moment în care a oprit focul și a luat supraviețuitorii ostatici.[35]
La ora 2:22, între două schimburi de focuri, Mateen a făcut un apel la 911 din baia clubului[36][37] în care și-a exprimat simpatia pentru Tamerlan și Djohar Țarnaev, teroriștii de la maratonul din Boston, și a făcut referire la Moner Mohammad Abu Salha, o cunoștință de-a lui, care a murit într-un atentat sinucigaș în Siria în 2014.[38] Mateen a spus că a fost inspirat de moartea lui Abu Salha pentru Frontul Al-Nusra și, în ciuda faptului că Frontul Al-Nusra este în război cu ISIS, Mateen și-a declarat loialitatea față de organizația din urmă.[38]
După un asediu de trei ore, în jurul orei 5 dimineața, ofițerii SWAT au intrat în clădire prin perete cu un vehicul blindat, apoi au folosit două grenade paralizante pentru a-l distrage pe Mateen.[39] Mateen a fost împușcat și ucis în schimbul de focuri,[40] în care au fost implicați 11 ofițeri.[41] Cinci minute mai târziu, poliția a declarat că o echipă de pirotehniști a efectuat o explozie controlată.[42][43] Marteen a fost declarat mort de polițiști la ora locală 5:53.[41] 30 de ostatici au fost eliberați în timpul operațiunii poliției, iar un ofițer a fost împușcat în casca kevlar și internat în spital cu leziuni oculare.
Autorul atacului
[modificare | modificare sursă]Omar Mateen | |
Fotografia lui Omar Mateen din permisul de conducere | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Omar Mir Seddique Mateen |
Născut | 16 noiembrie 1986 New York |
Decedat | 12 iunie 2016 Orlando, Florida |
Naționalitate | Statele Unite |
Ocupație | Agent de pază |
Activitate | |
Apartenență | Statul Islamic |
Motive | Fundamentalism islamic, homofobie |
Modifică date / text |
CBS News relata că autorul atacului este Omar Mir Seddique Mateen. Mateen era un cetățean american din Fort Pierce, Florida, născut din părinți afgani în 1986,[44] la New York.[45] Mateen era musulman.[46][47] Potrivit unor surse din rândul forțelor de ordine, Mateen a apelat numărul unic de urgență 911 înainte de a comite atacul, jurând credință liderului ISIS Abu Bakr al-Baghdadi.[48]
Tatăl atacatorului, Seddique Mateen, a declarat pentru un post de televiziune american că familia sa regretă "întregul incident". Acesta a adăugat că atacul nu a avut nimic de-a face cu religia, doar că fiul său a fost iritat de imaginea unui cuplu homosexual sărutându-se în Miami cu câteva luni înainte, în prezența soției lui, Noor Zahi Salman, și a fiului lor de trei ani.[49] Însă câteva ore mai târziu, tatăl lui Mateen a postat un videoclip pe pagina sa de Facebook în care condamnă homosexualitatea, spunând că "nu este un subiect cu care oamenii ar trebui să aibă de-a face".[50] Videoclipul a fost între timp șters de pe pagina de Facebook. Într-un alt videoclip postat de Seddique pe YouTube în 2014, acesta își exprimă gratitudinea față de talibanii afgani.[51] Mai mult, tatăl lui Omar se opune vehement Pakistanului și președintelui afgan, Ashraf Ghani.[52]
Mateen, care locuia la câțiva kilometri de Orlando, în Fort Pierce, lucra ca agent de pază pentru G4S Secure Solutions din 2007. Un fost coleg de muncă a declarat pentru NBC News că Mateen era rasist, agresiv și "toxic".[48] Aceeași părere este împărtășită de fosta lui soție, Sitora Yusifiy, care l-a acuzat de violență domestică.[53] Mariajul lor s-a încheiat după doar patru luni, în 2011, din pricina abuzurilor fizice la care era supusă.[54] Potrivit acesteia, Omar suferea de tulburare bipolară și era "în mod evident tulburat, închis și traumatizat".[55] Fostul ofițer de poliție din Fort Pierce, Daniel Gilroy, îl descria pe Mateen ca "dezechilibrat" mental. Potrivit propriilor declarații, Gilroy a încetat să lucreze cu Mateen, dezgustat fiind de remarcile homofobe și rasiste ale acestuia.[56] Mateen "vorbea deseori despre uciderea oamenilor și-și exprima ura față de homosexuali, negri, femei și evrei".[57]
Mateen avea permis de port-armă[58] și, potrivit unui oficial ATF, cel puțin două arme de foc au fost achiziționate legal de Mateen în săptămâna premergătoare atentatului, însă nu se știe dacă aceste arme au fost folosite în atac.[59]
Mateen a intrat în atenția FBI în mai 2013 după afirmații "inflamatorii" despre un contract de muncă pentru postul de agent de pază. Mateen le-a spus colegilor de muncă că a avut legături de familie cu al-Qaeda și că a fost membru Hezbollah.[60][61] FBI a deschis o anchetă preliminară și l-a audiat pe Mateen de două ori. Mateen a admis că a făcut astfel de declarații, dar "a explicat că le-a spus la furie, deoarece colegii săi îl tachinau".[61] FBI a închis cazul după zece luni, socotind că Mateen nu reprezintă o amenințare.[61] Mateen figura într-o listă de urmărire a teroriștilor pe timpul anchetei, însă a fost înlăturat odată ce ancheta s-a încheiat. În iulie 2014, numele lui Mateen intră din nou în atenția FBI pentru o presupusă legătură cu Moner Mohammad Abu Salha, primul kamikaze american în Siria, unde a luptat cu Frontul Nusra, un grup militant afiliat al-Qaeda.[62] Cei doi bărbați se cunoșteau din întâmplare (Abu Salha locuia în orașul vecin, Vero Beach)[63] și frecventau aceeași moschee.[58][64] Agentul special responsabil cu divizia Orlando a FBI, Ron Hopper, a declarat că legătura dintre cei doi a fost "minimă" și "nu constituia o relație substanțială sau o amenințare la acel moment".[63] În martie 2011 și martie 2012, Mateen a călătorit în Arabia Saudită pentru Umrah, un pelerinaj al musulmanilor. După verificări în comun cu oficialii saudiți, Directorul FBI, James Comey, a declarat că nu au găsit nimic incriminator în cele două călătorii.[65]
Potrivit Orlando Sentinel, cel puțin patru clienți obișnuiți ai clubului l-au văzut pe Mateen frecventând clubul de mai multe ori.[32] În unele ocazii, Mateen ar fi băut într-un colț singur, "iar alte ori ar fi fost atât de beat încât devenea zgomotos și agresiv".[66] Un alt martor, care l-a recunoscut pe Mateen în afara clubului cu o oră înainte de atac, le-a povestit agenților FBI că atacatorul îi trimitea mesaje printr-o aplicație de dating pentru gay numită "Jack'd" timp de un an înaintea atacului.[67] Un altul a declarat că Mateen folosea aplicațiile Grindr si Adam4Adam pentru socializare online cu bărbați gay și posta fotografii cu el pe ambele site-uri.[68] Unul din foștii săi colegi de la Academia de Poliție a declarat că Mateen i-a cerut să iasă împreună în 2006 și că au petrecut timp împreună la baruri gay după cursuri, crezând că Mateen era gay.[69] El l-a descris, de asemenea, "ciudat din punct de vedere social" și spunea că "nimeni nu-l plăcea".[70]
A doua soție a lui Omar Mateen, Noor Zahi Salman, ar putea fi inculpată pentru implicare în atacul armat.[71] Ea a declarat poliției că ar fi încercat să discute cu soțul său despre intenția de a ataca clubul de noapte Pulse. Mai mult, Noor Zahi Salman ar fi mers cu Omar Mateen să cumpere muniție și l-ar fi lăsat la clubul de noapte Pulse cu alte ocazii pentru că dorea să supravegheze locul.[72] De asemenea, în aprilie, Mateen și soția sa ar fi vizitat Walt Disney World pentru a-l cerceta ca o potențială țintă.[73][74] Procurorii au declarat că intenționează să o acuze pe Noor Zahi Salman de complicitate la uciderea a 49 de persoane și de tentativă de ucidere în cazul a alte 53 de persoane, precum și de neavertizarea autorităților pentru a împiedica atacul armat.[71] Există posibilitatea ca Mateen să-și fi sunat soția din interiorul clubului în timpul atacului,[71] au declarat surse citate de Fox News. Deși Salman a fost interogată de polițiști după atac, ea nu a fost plasată sub arest.[71]
Victime
[modificare | modificare sursă]49 de oameni au fost uciși în atacul armat (50 inclusiv autorul atacului). Alți 53 au fost răniți, mulți dintre ei necesitând intervenție chirurgicală în spitalele locale.[75] Atentatul este astfel cel mai sângeros atac armat din istoria recentă a Statelor Unite,[76] cel mai grav incident de violență îndreptat împotriva comunității LGBT din Statele Unite,[77] dar și cel mai grav act terorist de la atentatele din 11 septembrie 2001.[78] 38 de persoane au fost declarate decedate la fața locului, în timp ce alte 11 au murit în spitale din cauza rănilor grave.[79][80]
Aproape toate victimele care au fost ucise sau rănite în atac au fost civili. Un singur ofițer de poliție a suferit un traumatism la ochi atunci când un glonț i-a lovit casca de protecție în schimbul de focuri cu Mateen.[81] Cele mai multe dintre victime au fost bărbați, 18 dintre aceștia având 25 sau sub 25 de ani, iar peste 90% dintre victime erau latino-americani, jumătate din ei cu origini puerto-ricane.[82]
Clubul este situat la trei blocuri distanță de Centrul Medical Regional Orlando, principalul centru de traumă din regiune, iar multe dintre victime au fost transportate acolo; alte două spitale din oraș au primit victime.[83] Până pe 13 iunie, 48 din cele 49 de victime au fost identificate.[84] Pe 14 iunie a fost identificată și cea de-a 49-a victimă.[85]
- Stanley Almodovar al III-lea, 23
- Amanda Alvear, 25
- Oscar A. Aracena-Montero, 26
- Rodolfo Ayala-Ayala, 33
- Antonio Davon Brown, 29
- Darryl Roman Burt al II-lea, 29
- Angel L. Candelario-Padro, 28
- Juan Chevez-Martinez, 25
- Luis Daniel Conde, 39
- Cory James Connell, 21
- Tevin Eugene Crosby, 25
- Deonka Deidra Drayton, 32
- Simon Adrian Carrillo Fernandez, 31
- Leroy Valentin Fernandez, 25
- Mercedez Marisol Flores, 26
- Peter O. Gonzalez-Cruz, 22
- Juan Ramon Guerrero, 22
- Paul Terrell Henry, 41
- Frank Hernandez, 27
- Miguel Angel Honorato, 30
- Javier Jorge-Reyes, 40
- Jason Benjamin Josaphat, 19
- Eddie Jamoldroy Justice, 30
- Anthony Luis Laureanodisla, 25
- Christopher Andrew Leinonen, 32
- Alejandro Barrios Martinez, 21
- Brenda Lee Marquez McCool, 49
- Gilberto Ramon Silva Menendez, 25
- Kimberly Morris, 37
- Akyra Monet Murray, 18
- Luis Omar Ocasio-Capo, 20
- Geraldo A. Ortiz-Jimenez, 25
- Eric Ivan Ortiz-Rivera, 36
- Joel Rayon Paniagua, 32
- Jean Carlos Mendez Perez, 35
- Enrique L. Rios jr., 25
- Jean C. Nives Rodriguez, 27
- Xavier Emmanuel Serrano Rosado, 35
- Christopher Joseph Sanfeliz, 24
- Yilmary Rodriguez Solivan, 24
- Edward Sotomayor jr., 34
- Shane Evan Tomlinson, 33
- Martin Benitez Torres, 33
- Jonathan Antonio Camuy Vega, 24
- Juan P. Rivera Velazquez, 37
- Luis S. Vielma, 22
- Franky Jimmy Dejesus Velazquez, 50
- Luis Daniel Wilson-Leon, 37
- Jerald Arthur Wright, 31
Anchetă
[modificare | modificare sursă]Șeful poliției din Orlando, John Mina, a declarat că un pistol și o armă semiautomată de tip SIG Sauer MCX, precum și mai multe cartușe, au fost recuperate de la cadavrul lui Mateen.[86] Mina a descris atacul ca pe un act de terorism pus la cale de un "lup singuratic". Șeriful Comitatului Orange, Jerry Demings, spunea: "Acesta este un incident, după cum am văzut, pe care cu siguranță îl clasificăm drept un act de terorism domestic".[87] Când a fost întrebat despre islamism, agentul FBI Ronald Hopper a răspuns: "Nu avem indicii care să ne sugereze că acest individ ar fi putut avea înclinații spre această ideologie". Mina a declarat că Mateen era organizat, bine pregătit și nu din zona locală.[88] FBI a înființat o linie de telefon pentru persoanele cu informații despre atac.[89]
Un cont de social media, Online Dawah Operations, despre care se crede că ar aparține unor simpatizanți ISIS, "a gratulat atacul", în timp ce chiar ISIS a revendicat atacul, potrivit agenției de presă Amaq, afiliată ISIS.[90][91]
Pe 13 iunie, Directorul FBI James Comey declara că "până acum, nu avem niciun indiciu că acest complot a fost dirijat din afara Statelor Unite sau că el [atacatorul] făcea parte din vreo rețea".[92] Comey a adăugat că Comunitatea de Informații a Statelor Unite este "ferm convinsă că acest criminal a fost radicalizat cel puțin în parte prin intermediul internetului"[92] și că ancheta a descoperit "indicii solide ale radicalizării acestui criminal și ale potențialei inspirații din organizațiile teroriste străine".[93][94] Oficialii americani au declarat că ISIS ar fi putut să-l inspire pe Mateen fără a-l antrena, instrui sau avea vreun contact direct cu el;[95] numeroase atacuri teroriste din trecut, inclusiv cel din San Bernardino, au fost comise de atacatori "autoradicalizați". ISIS a revendicat în mod frecvent responsabilitatea pentru atacurile comise de indivizii autoradicalizați, care i-au jurat credință, în ciuda lipsei oricărei legături directe cu atacatorii.
O transmisiune din 13 iunie prin postul de radio al-Bayan, afiliat ISIS, informa că Mateen era un "soldat al califatului", dar nu specifica nimic în legătură cu implicarea grupării în atentat. Yoram Schweitzer de la Institutul israelian pentru Studii de Securitate Națională a opinat că Mateen a asociat atacul cu ISIS pentru a căpăta notorietate și că este foarte puțin probabil ca ISIS să fi știut de Mateen înainte de atac.[96]
După atac, ofițeri de la numeroase agenții federale, statale și locale (inclusiv FBI, ATF, Departamentul pentru Aplicarea Legii din Florida, Biroul Șerifului Comitatului St. Lucie și Departamentul de Poliție din Fort Pierce) au descins în casa lui Mateen din Fort Pierce și la o altă casă din Port St. Lucie. O echipă de pirotehniști a fost, de asemenea, prezentă la casa lui Mateen pentru a căuta explozibili.[97]
Reacții
[modificare | modificare sursă]Naționale
[modificare | modificare sursă]La câteva ore de la atac, primarul orașului Orlando, Buddy Dyer, a decretat starea de urgență.[98] Guvernatorul Floridei, Rick Scott, a emis o declarație de sprijin pentru cei afectați și a menționat că centrul pentru situații de urgență monitorizează incidentul.[99]
Organizația neguvernamentală OneBlood a făcut apel la populație pentru donarea de sânge 0 negativ, 0 pozitiv și AB.[100] De asemenea, politicianul Marco Rubio și actrița Mia Farrow i-au îndemnat pe locuitorii heterosexuali ai orașului Orlando să doneze sânge, pe fondul interdicției impuse de FDA bărbaților homosexuali activi. La ora locală 10:45, aproximativ 1.000 de oameni așteptau să doneze sânge la un centru OneBlood din oraș.[101]
Compania Facebook a activat funcția de "safety check" pentru ca persoanele implicate în atacul armat din clubul Pulse din Orlando să își anunțe prietenii că sunt în siguranță. Mai mult, este pentru prima dată când "safety check"-ul este activat pe teritoriul Statelor Unite.[102]
Casa Albă a emis o declarație prin care își exprimă condoleanțele victimelor. Președintele Barack Obama a ordonat guvernului federal să ofere orice ajutor necesar pentru a "continua ancheta și susține comunitatea".[103] Într-o declarație de presă, președintele a descris atacul ca un "act de ură" și "act de teroare".[104][105][106] Președintele a emis, de asemenea, o proclamație prin care toate steagurile americane din întreaga lume să fie coborâte în bernă până pe 16 iunie la apus, pentru a onora memoria victimelor atentatului din Orlando.[107] Mai mult, Statele Unite a făcut apel la toate cele 193 de state membre ONU nu numai să condamne terorismul, dar și să protejeze persoanele LGBT de astfel de atacuri. Ambasadorul adjunct al Statelor Unite la ONU, David Pressman, a declarat ca protecția demnității tuturor ființelor umane ar trebui să fie obiectul de activitate al Adunării Generale.[108]
Cea mai mare organizație a statului care militează pentru drepturile LGBT, Equality Florida, a demarat o acțiune de strângere de fonduri pentru a ajuta victimele și familiile lor, colectând 767.000 de dolari în primele nouă ore.[109][110] Până pe 14 iunie, peste 3 milioane de dolari s-au strâns în conturile organizației.[111]
Mulți oameni de pe social media și din alte părți, inclusiv candidați la președinția Statelor Unite, membri ai Congresului, alte figuri politice, lideri străini, dar și diverse celebrități și-au exprimat șocul cu privire la evenimente și au transmis condoleanțe celor afectați.[112][113] Clădiri simbol din toată lumea au fost iluminate în culorile steagului LGBT pentru a onora memoria victimelor atacului.[114] Printre acestea se numără Turnul Eiffel, One World Trade Center, Sydney Harbour Bridge și Sky Tower (Auckland).[115][116][117]
"Consiliul de înțelepți musulmani", cu sediul la Abu Dhabi și condus de marele imam Ahmed Al-Tayeb, considerat cea mai înaltă autoritate a islamului sunit, a declarat într-un comunicat că respinge complet "aceste acte teroriste respingătoare care contrazic învățăturile islamului".[118] Acest consiliu este o instituție ce reunește demnitari musulmani din diferite țări, dintre care Egipt, Emiratele Arabe Unite și Somalia. În același timp, secretarul general al consiliului, Ali al-Nouaimi, "a criticat faptul că se profită de astfel de atacuri pentru incitare (la ură) împotriva musulmanilor și răspândirea islamofobiei", potrivit comunicatului.[118]
Ceremonia ediției din 2016 a Premiilor Tony a fost dedicată victimelor atacului, cărora gazda James Corden le-a prezentat omagii în monologul de deschidere.[119] Lin-Manuel Miranda a recitat un sonet, compoziție proprie, în onoarea celor decedați, în timpul discursului de acceptare a Premiului Tony pentru cea mai bună partitură pentru musicalul Hamilton.[120] Adele a dedicat un întreg show pe care l-a susținut în Anvers, Belgia, victimelor atacului din Orlando.[121] J. K. Rowling, autoarea seriei Harry Potter, a postat un mesaj pe Tweeter dedicat lui Luis Vielma, una dintre victimele atentatului din Orlando. Luis Vielma era angajat al The Wizarding World of Harry Potter, parc tematic în Disneyland Orlando.[122]
Cântăreața australiană Sia a lansat pe 5 septembrie videoclipul single-ului "The Greatest", despre care presa internațională scrie că este un omagiu adus victimelor masacrului din Orlando.[123][124] Anterior, într-un concert în statul american Colorado, Sia a cedat în timp ce interpreta piesa "Titanium", dedicată și aceasta celor 49 de victime din clubul Pulse.[125]
Manifestări de solidaritate cu victimele atentatului din Orlando | ||||||||||
Internaționale
[modificare | modificare sursă]Organisme supranaționale
[modificare | modificare sursă]- Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a emis o declarație în care spune: "Condamn atacul terorist oribil din Orlando. Plâng alături de cei care au pierdut pe cineva drag, comunitatea LGBT și Statele Unite".[126]
Țări
[modificare | modificare sursă]- Președintele Ashraf Ghani a condamnat atacul și a declarat că "nimic nu poate justifica uciderea civililor".[127]
- Președintele sud-african Jacob Zuma a transmis un mesaj de condoleanțe guvernului și poporului american și a condamnat atacurile împotriva comunității LGBTQI.[128]
- Ambasadorul Arabiei Saudite în Statele Unite, Abdullah Al-Saud, a emis o declarație în care spunea: "Regatul Arabiei Saudite condamnă în termenii cei mai fermi atacul asupra oamenilor nevinovați din Orlando, Florida, și transmite cele mai sincere condoleanțe familiilor și prietenilor victimelor și poporului american".[129]
- Prim-ministrul australian Malcolm Turnbull a condamnat "ura ucigașă împotriva persoanelor gay" și a calificat atentatul drept "un atac josnic împotriva libertății... un atac împotriva a noi toți".[130][131] Manifestări de solidaritate cu familiile victimelor au avut loc în întreaga Australie.[132]
- Ministrul Afacerilor Externe din Azerbaidjan a emis o declarație în care condamnă atacul și-și exprimă condoleanțele familiilor victimelor.[133] Membrii comunității LGBT locale s-au strâns în fața ambasadei Statelor Unite pentru a protesta împotriva homofobiei.[134]
- Președintele interimar al Braziliei, Michel Temer, proaspăt investit în funcție, spunea: "Regret nespus tragedia din Statele Unite care a ucis zeci de americani. De asemenea, doresc să exprim solidaritatea Braziliei cu familiile victimelor acestui atac".[126]
- Prim-ministrul canadian Justin Trudeau, cunoscut susținător al drepturilor LGBT, și soția lui, Sophie Grégoire Trudeau, au oferit "condoleanțe și rugăciuni familiilor și prietenilor celor pierduți" și au urat "însănătoșire grabnică tuturor celor răniți".[135] Trudeau și-a exprimat, de asemenea, solidaritatea cu comunitatea LGBT.[136]
- Ministrul de Externe din Chile a oferit "condoleanțele sale poporului american și familiilor victimelor brutalului atac din Orlando".[126]
- Președintele Xi Jinping a transmis profunda simpatie și sincere condoleanțe poporului american și și-a exprimat durerea pentru victimele atacului terorist.[137]
- Președintele columbian Juan Manuel Santos a condamnat atacul și și-a exprimat solidaritatea cu victimele.[126]
- Prim-ministrul danez Lars Løkke Rasmussen a fost unul dintre puținii lideri mondiali care a cerut în mod direct drepturi egale pentru toți: "Oripilat de atacul din Orlando. Să ne unim în lupta pentru drepturi egale. Gândurile mele sunt cu victimele și cei afectați".[126]
- Președintele François Hollande a condamnat atacul armat, exprimându-și "sprijinul deplin pentru poporul american".[138] Marine Le Pen, președintele partidului de extremă dreaptă Frontul Național, și-a exprimat "simpatia poporului american și rudelor numeroaselor victime".[126]
- Prim-ministrul Israelului Benjamin Netanyahu și-a exprimat condoleanțele familiilor victimelor atentatului din Orlando și a declarat că Israelul este "umăr la umăr" cu Statele Unite în combaterea terorismului.[139] Clădirea primăriei din Tel Aviv a fost iluminată în culorile steagului LGBT "în semn de solidaritate cu orașul Orlando".[139] De asemenea, președintele Reuven Rivlin i-a scris omologului său american într-o postare pe Twitter: "Acest atac împotriva comunității LGBT din Orlando este pe cât de laș, pe atât de dezgustător". El a mai adăugat că Israelul sprijină Statele Unite "în lupta morală și justă împotriva tuturor formelor de violență și ură".[139]
- Prim-ministrul Matteo Renzi scria pe Twitter: "Solidaritate și compasiune din partea guvernului italian pentru masacrul atroce din Orlando, Florida. Inimile noastre sunt cu frații noștri americani".[140]
- Într-un mesaj destinat președintelui Obama, prim-ministrul Shinzō Abe a denunțat atacul și a declarat că "Japonia stă alături de Statele Unite și poporul american în aceste momente grele".[141]
- Ministrul de Externe kenyan Amina Mohamed a declarat pe Twitter: "Acest act dezgustător doar îngreunează hotărârea noastră de a învinge această amenințare asupra vieții noastre, modului nostru de viață și valorilor noastre".[126]
- Într-o postare pe Twitter, prim-ministrul David Cameron spunea că este oripilat și și-a exprimat condoleanțele victimelor și familiilor lor.[142] La scurt timp după ce și-a sărbătorit aniversarea de 90 de ani la Londra, Regina Elisabeta a II-a a emis o declarație în care spunea: "Prințul Philip și eu am fost șocați de evenimentele din Orlando. Gândurile și rugăciunile noastre sunt cu toți cei care au fost afectați".[143] Kate Middleton și Prințul William au vizitat ambasada Statelor Unite în Londra, unde au semnat o carte de condoleanțe pentru victimele atacului.[144] Sadiq Khan, primul primar musulman al Londrei, a scris pe Twitter: "Stau alături de orașul Orlando împotriva urii și bigotismului. Gândurile mele sunt cu toate victimele acestui oribil atac". Khan, împreună cu miniștri de cabinet, liderul Partidului Laburist Jeremy Corbyn și alte mii de persoane au participat la o manifestație de solidaritate în Soho.[145][146]
- Președintele Enrique Peña Nieto a declarat că Mexicul regretă profund violența atacului armat și și-a exprimat solidaritatea cu familiile victimelor și poporul american.[147]
- Prim-ministrul Erna Solberg a spus că este îngrozită și a numit atacul o "brutalitate fără sens". Ea a mai spus că gândurile ei sunt cu victimele și cei dragi lor.[148]
- Ministrul de Externe olandez, Bert Koenders, și-a exprimat condoleanțele Secretarului de Stat al Statelor Unite, John Kerry.[126]
- Prim-ministrul Nawaz Sharif a emis o declarație în care spunea că "niciun om nevinovat, bărbat, femeie sau copil, nu ar trebui să trăiască cu frica de a fi împușcat sau ucis pentru cine este într-o societate progresivă și democratică. Acest lucru este împotriva oricărui principiu al pluralismului, toleranței și umanității pentru care ne luptăm. Acest lucru nu reprezintă voința marii majorități a musulmanilor".[149]
- Președintele României Klaus Iohannis a transmis condoleanțe familiilor victimelor atacului armat din Orlando. "Sunt profund întristat de vestea tragediei care a avut loc într-un club din Orlando, Florida. În aceste momente dificile, România este alături de Statele Unite ale Americii, partener strategic al țării noastre, cât și de poporul american. Îmi exprim întreaga solidaritate și transmit sincere condoleanțe familiilor victimelor", a spus Klaus Iohannis.[150]
- Președintele Vladimir Putin și-a exprimat condoleanțele familiilor victimelor și lui Barack Obama.[151]
- Președintele Maithripala Sirisena scria pe Twitter: "Condoleanțele mele sincere pentru cei dragi ai victimelor atacului armat din Orlando. Trebuie să facem lumea un loc mai sigur pentru toate comunitățile".[126]
- Prim-ministrul Stefan Löfven a transmis condoleanțe președintelui Obama și poporului american. Acesta a pledat pentru combaterea urii, violenței și terorii, precum și pentru susținerea drepturilor omului.[152]
- Biroul de presă al Vaticanului a emis o declarație în numele Papei Francisc în care se spune: "Teribilul masacru care a avut loc în Orlando, cu numărul său cumplit de mare de victime nevinovate, a provocat Papei Francisc, dar și nouă tuturor, cele mai profunde sentimente de groază și condamnare, durere și tulburare înaintea acestei noi manifestări de nebunie ucigașă și ură fără sens".[153] Vaticanul a declarat, de asemenea, că Papa Francisc se alătură familiilor victimelor în rugăciune.[154]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ en „Fifty dead in Orlando gay nightclub shooting, worst mass killing in U.S. history; gunman reportedly pledged allegiance to Islamic State”. Los Angeles Times. .
- ^ en „The hate behind the Orlando massacre”. Al Jazeera. .
- ^ en Mark Tran (). „Orlando massacre: relatives and friends react to shooting”. The Guardian.
- ^ en Brian McBride, Michael Edison Hayden (). „Nation Mourns Those Killed in Orlando Nightclub Massacre”. ABC News.
- ^ „20 de morti si 42 de raniti in urma atacului armat din Florida. Ce s-a gasit langa atacator, in interiorul clubului”. Stirile Pro TV. .
- ^ en „Law enforcement: 53 injured, around 50 dead in Orlando 'domestic terrorism' incident”. FOX23. .
- ^ en „Incidents in 2017”. Gun Violence Archive.
- ^ en Emily Shugerman (). „Las Vegas massacre becomes America's 273rd mass shooting in 275 days”. The Independent.
- ^ en Ahmed Aboulenein (). „ISIS News Agency Claims Group Is Responsible For Gay Nightclub Shooting In Orlando”. The Huffington Post.
- ^ „Obama nu crede în implicarea ISIS în masacrul comis în clubul gay din Florida: Este un caz de "extremism intern"”. Gândul. .
- ^ en Julie Compton (). „Orlando Massacre Not a First for LGBT Night Clubs”. NBC News.
- ^ en Anne Godlasky (). „Pulse is not alone: A brief history of attacks on gay clubs”. USA TODAY.
- ^ en Brianna Provenzano (). „In the Wake of the Orlando Nightclub Shooting, the LGBT Community Won't Be Intimidated”. Mic.com.
- ^ a b c en David Caplan, Michael Edison Hayden (). „At Least 50 Dead in Orlando Gay Club Shooting, Suspect Pledged Allegiance to ISIS, Officials Say”. ABC News.
- ^ a b en Kim Hjelmgaard (). „Scene of mass shooting more than 'just another gay club'”. USA TODAY.
- ^ en James West (). „Orlando's Pulse Nightclub Was Founded by a Woman Whose Brother Died from AIDS”. Mother Jones.
- ^ a b en Katie Mettler (). „Orlando's club Pulse owes its name and spirit to 'loving brother' who died from AIDS”. The Washington Post.
- ^ „PULSE”. Google Maps.
- ^ „Article”. The News-Press. Fort Myers: Newspapers.com: B2. .
- ^ en „A timeline of what happened at the Orlando nightclub shooting”. Tampa Bay Times. .
- ^ a b en Chandrika Narayan (). „Timeline of Orlando nightclub shooting”. CNN.
- ^ en „50 dead, Islamic terrorism tie eyed in Orlando gay bar shooting”. CBS News. .
- ^ en „50 Dead, 53 Hurt In Orlando Nightclub Shooting”. CBS Minnesota. .
- ^ en „Orlando Mass Shooting: Mateen Was About to Kill More ... Chief Describes Final Assault”. TMZ. .
- ^ en Marc Santora (). „Last Call at Pulse Nightclub, and Then Shots Rang Out”. The New York Times.
- ^ en Joe Mozingo, Matt Pearce, Tracy Wilkinson (). „'An act of terror and an act of hate': The aftermath of America's worst mass shooting”. Los Angeles Times.
- ^ en „Florida Pulse gay club attacked in Orlando - at least 20 dead”. BBC News. .
- ^ en Ashley Fantz, Faith Karimi (). „Police: 20 feared dead after Florida nightclub terror attack”. CNN.
- ^ en Alan Yuhas, Richard Luscombe (). „'Everyone get out and keep running': how the Orlando attack unfolded”. The Guardian.
- ^ en „What Happened Inside the Orlando Nightclub”. The New York Times. .
- ^ en Steve Kenny (). „Shooting at Orlando Nightclub Kills About 20, Police Say”. The New York Times.
- ^ a b en James Rothwell Harriet, Alexander Ruth Sherlock, Raziye Akkoc, Chris Graham (). „Orlando gunman 'was a regular at LGBT nightclub Pulse' before attack 'and used gay dating apps'”. The Telegraph.
- ^ en Barbara Liston (). „Gunman kills 20, injures 42 in shooting rampage at Florida gay club”. Reuters.
- ^ en Carolyn McAtee Cerbin, Steph Solis, John Bacon (). „Orlando police: 'Approximately 20 dead' after club rampage”. USA TODAY.
- ^ en Gillian Mohney (). „Hostage Injured at Orlando Nightclub Recounts Hours of Pain and Fear With Gunman”. ABC News.
- ^ en „Omar Mateen Called 911 From Bathroom, Says House Intelligence Panel's Rep. Schiff”. NPR. .
- ^ „Angajat la o firma de securitate, dar "instabil psihic si violent". Cine a fost Omar Mateen, atacatorul din club”. Stirile Pro TV. .
- ^ a b en Natasha Bertrand, Pamela Engel (). „The FBI director painted a bizarre picture of the man behind the worst mass shooting in US history”. Business Insider.
- ^ en „Shooting at Pulse Florida Nightclub: Live Updates”. The New York Times. .
- ^ en Adam Goldman, Peter Holley, Mark Berman (). „Orlando nightclub shooting: About 20 killed in 'domestic terror incident' at gay club; gunman identified”. The Washington Post.
- ^ a b en Alan Yuhas, Kate Lyons (). „Florida nightclub shooting: about 20 killed in 'act of terror', say police – rolling updates”. The Guardian.
- ^ Raluca Pancu (). „Atac armat într-un club gay din Florida: cel puțin 20 de morți și zeci de răniți”. Gândul.
- ^ en „Nightclub shooting 'a terrorism incident'”. Sky News. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en „CBS News: Gunman In Orlando Nightclub Shooting That Left Nearly 20 Dead Identified As Omar Mateen”. CBS New York. .
- ^ en „Florida Gay Nightclub Gunman Was Born in New York: Law Enforcement Sources”. NBC New York. .
- ^ 50 killed in shooting at Orlando nightclub, Mayor says - Fox News. 12 iunie 2016. Retrieved 12 iunie 2016.
- ^ „CBS News: Gunman In Orlando Nightclub Shooting That Left Nearly 20 Dead Identified As Omar Mateen”. CBS New York. Associated Press / CBS New York. . Accesat în .
- ^ a b en Pete Williams, Tracy Connor, Erik Ortiz, Stephanie Gosk (). „Gunman Omar Mateen Described as Belligerent, Racist and 'Toxic'”. NBC News.
- ^ en „Orlando club shooter's father: 'We apologize to everyone'”. TODAY. .
- ^ en „Orlando nightclub shooter's dad condemns homosexuality in new video”. Fox News. .
- ^ en Max Bearak (). „Orlando suspect's father hosted a TV show and now pretends to be Afghanistan's president”. The Washington Post.
- ^ Roxana Măciucă (). „Tatăl lui Omar Mateen, atacatorul din Orlando, este un oponent al Pakistanului și al lui Ashraf Ghani”. Mediafax.
- ^ en Yasmin Jeffery, Ellie Flynn (). „Ex-wife of Orlando killer Omar Mateen says she was 'saved from marriage' to violent terrorist who attacked her by her terrified family”. The Sun.
- ^ en Adam Goldman, Julie Tate (). „Omar Mateen: Ex-wife of Orlando LGBT nightclub gunman says 'he beat me'”. The Independent.
- ^ en Michael Safi (). „Omar Mateen: Orlando killer's ex-wife says he beat her and held her hostage”. The Guardian.
- ^ en James Rothwell, Harriet Alexander (). „Orlando shooter Omar Mateen was 'mentally unstable wife-beating homophobe'”. The Telegraph.
- ^ en Anthony Westbury, Nicole Rodriguez, Elliot Jones (). „Co-worker: Omar Mateen homophobic, 'unhinged'”. Florida Today.
- ^ a b en Aaron Katersky, James Gordon Meek, Josh Margolin, Michael Edison Hayden (). „What We Know About Omar Mateen, Suspected Orlando Nightclub Shooter”. ABC News.
- ^ en Josh Einiger (). „50 Dead, 53 Wounded in Florida Gay Nightclub Mass Shooting; Worst in US History”. WABC-TV. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en „Orlando terror attack live updates: FBI director says gunman once claimed to be member of Hezbollah”. Los Angeles Times. .
- ^ a b c en Rebecca Shabad (). „FBI Director Comey: "highly confident" Orlando shooter radicalized through internet”. ABC News.
- ^ en Alan Blinder, Jack Healy, Richard A. Oppel Jr. (). „Omar Mateen: From Early Promise to F.B.I. Surveillance”. The New York Times.
- ^ a b en Matt Hunter, Jenny Stanton, Regina F. Graham, Anneta Konstantinides, Jose Lambiet, Martin Gould, Louise Boyle (). „ISIS killer was linked to American suicide bomber and had been interviewed by the FBI THREE times”. Daily Mail.
- ^ Mihai Drăghici (). „Adevărul despre legăturile trăgătorului din Orlando cu teroriștii”. Gândul.
- ^ en „FBI searching Orlando gunman's computer for digital evidence he scouted Disney World”. Fox News. .
- ^ en Gal Tziperman Lotan, Paul Brinkmann, Rene Stutzman (). „Witness: Omar Mateen drank alone at Pulse before attack”. Orlando Sentinel.
- ^ en Molly Hennessy-Fiske, Jenny Jarvie, Del Quentin Wilber (). „Orlando gunman had used gay dating app and visited LGBT nightclub on other occasions, witnesses say”. Los Angeles Times.
- ^ en Pete Williams, Daniel Arkin (). „FBI Investigates Whether Omar Mateen Visited Pulse Before Massacre”. NBC News.
- ^ en Edgar Sandoval, Chelsia Rose Marcius, Ginger Adams Otis (). „Ex-classmate says Orlando shooter Omar Mateen was gay”. New York Daily News.
- ^ en Cyra Master (). „Orlando shooter's classmate: He was gay”. The Hill. MSN.
- ^ a b c d Roxana Măciucă (). „Soția atacatorului din Orlando ar putea fi inculpată”. Gândul.
- ^ en Andrew Buncombe (). „Orlando attack: Omar Mateen's second wife tells FBI she tried to talk gunman out of attack”. The Independent.
- ^ en Chris Spargo (). „Orlando nightclub gunman 'scouted Walt Disney World as a potential target for his deadly massacre bringing along his wife - who did not stop attack that left 49 dead'”. Daily Mail.
- ^ en Stephanie Petit (). „Orlando Nightclub Gunman Scouted Walt Disney World as Potential Target: Source”. People.
- ^ en „Orlando Nightclub Attack: What We Know”. The Atlantic. .
- ^ en Lois Beckett (). „Orlando nightclub attack is deadliest US mass shooting in modern history”. The Guardian.
- ^ en Mark Joseph Stern (). „The Long, Tragic History of Violence at LGBTQ Bars and Clubs in America”. Slate.
- ^ en Ana Swanson (). „The Orlando attack could transform the picture of post-9/11 terrorism in America”. The Washington Post.
- ^ en Ralph Ellis, Ashley Fantz, Faith Karimi, Eliott C. McLaughlin (). „Orlando shooting: 49 killed, shooter pledged ISIS allegiance”. CNN.
- ^ en Gal Tziperman Lotan (). „Orlando mass shooting: Timeline of events”. Orlando Sentinel.
- ^ en Anthony Kurzweil (). „Helmet Saves Officer From Shot to Head in Orlando Nightclub Massacre”. KTLA. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en Kevin Sullivan, Arelis R. Hernández (). „Orlando's Latino community hit hard by massacre at nightclub”. The Washington Post.
- ^ en Lizette Alvarez, Christine Hauser, Richard Pérez-Peña (). „Orlando Police Detail Battle to End Massacre at Gay Nightclub”. The New York Times.
- ^ en Ashley Fantz, Faith Karimi, Eliott C. McLaughlin, Tim Hume (). „Orlando shooting: All but one victim identified, officials say”. CNN.
- ^ en „Victims' Names”. City of Orlando. .
- ^ en „Florida Shooting: Live Updates”. The New York Times. .
- ^ en Christal Hayes, Gal Tziperman Lotan, Elyssa Cherney, Naseem S. Miller (). „Orlando Pulse nightclub shooting: About 20 dead in act of terrorism, police say”. Orlando Sentinel.
- ^ en Kate Lyons (). „Orlando Pulse club attack: gunman identified as police investigate motive”. The Guardian.
- ^ en Lizette Alvarez, Richard Pérez-Peña, Christine Hauser (). „Orlando Gunman Was 'Cool and Calm' After Massacre, Police Say”. The New York Times.
- ^ en Rachael Revesz (). „Omar Mateen: Orlando gay night club shooter was Isis fighter, according to Amaq News Agency”. The Independent.
- ^ en Sam Prince (). „READ: Official ISIS Statement on Orlando Terror Attack by Amaq News Agency”. Heavy.
- ^ a b en Letitia Stein, Jarrett Renshaw (). „Orlando killer expressed support for multiple Islamist groups”. Reuters.
- ^ en Tim Ahmann (). „Orlando shooter may have been inspired by foreign terrorists -FBI”. Reuters.
- ^ en Jason Burke (). „Was Pulse nightclub shooter Omar Mateen directed by Isis?”. The Guardian.
- ^ en David K. Li (). „FBI chief: Orlando gunman was self-radicalized lone wolf”. New York Post.
- ^ en Derek Stoffel (). „Orlando shooting: ISIS quick to claim responsibility but it's likely bluffing, says analyst”. CBC News.
- ^ en Elliott Jones (). „PSL mayor: 'We have heavy hearts but steely resolve'”. TCPalm. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en „Fifty killed in Orlando club shooting”. BBC News. .
- ^ en „Gov. Scott: We Will Devote Every Resource Available to Assist with Orlando Shooting”. Florida Governor Rick Scott. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en „Urgent Need For Blood After Mass Shooting”. OneBlood. .
- ^ en Natalie DiBlasio (). „Thousands donate blood in Orlando, FDA rules ban sexually active gay men”. USA TODAY.
- ^ Viorica Marin (). „Mărturii din clubul groazei din Orlando: „Sângele șiroia peste mine! Nu l-am văzut pe cel care trăgea. Am văzut doar corpuri căzând la pământ"”. Adevărul.
- ^ en „Statement by the Press Secretary”. The White House. .
- ^ en Alexander Mallin (). „President Obama Calls Orlando Shooting an 'Act of Terror'”. ABC News.
- ^ en „Obama calls Orlando nightclub shooting an attack on all Americans”. Reuters. .
- ^ en „President Obama on the Tragic Shooting in Orlando”. The White House. .
- ^ en „Orlando nightclub shooting live updates: Attacker who killed 50 may be linked to Islamic State”. Los Angeles Times. .
- ^ en „The Latest: U.S. calls on U.N. nations to protect LGBT people from attacks”. Portland Press Herald. .
- ^ en „GoFundMe campaign raises more than $1 million for Pulse shooting victims”. WTVR.com. .
- ^ en Julie Shapiro (). „How to Help the Victims of the Pulse Orlando Nightclub Shooting”. Time.
- ^ en Jackie Wattles (). „GoFundMe campaign raises more than $1.3 million for Pulse shooting victims”. CNN.
- ^ en Erin Kelly (). „Trump, Clinton, congressional leaders react to Orlando shooting”. USA TODAY.
- ^ en Sheridan Watson (). „Celebrities React To The Orlando Shooting”. BuzzFeed.
- ^ en „In wake of Orlando massacre, world landmarks are awash in rainbows”. MNN. .
- ^ en „Rainbow lights for Orlando”. Reuters. .
- ^ en Ben Quinn, Nadia Khomami (). „World pays tribute to Orlando shooting victims with vigils and rainbow flags”. The Guardian.
- ^ en Lauren Ro (). „Cities Across the World Light Up in Rainbow Colors for Orlando”. Curbed. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „Orlando: Demnitari religioși suniți denunță un atentat "respingător"”. Agerpres. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en Andrea Park (). „Tony Awards 2016 highlights and winners”. CBS News.
- ^ en Ned Ehrbar (). „Tony Awards 2016: Lin-Manuel Miranda wrote a sonnet about Orlando and his wife”. CBS News.
- ^ en Fabio Crispim (). „Adele breaks down as she dedicates show to Orlando victims”. Attitude. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en Jenna Amatulli (). „J.K. Rowling Sends Emotional Tweet About Orlando Shooting Victim”. The Huffington Post.
- ^ Alexandra Cheroiu (). „Sia a lansat un nou videoclip emoționant prin care aduce un omagiu victimelor masacrului din Orlando VIDEO”. Adevărul.
- ^ en „Sia's new single 'The Greatest' is a haunting tribute to the victims of Orlando”. Attitude. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en Jordan Miller (). „Sia Cries Singing "Titanium" Which She Dedicated To The Victims In Orlando”. BreatheHeavy. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i en Hayes Brown (). „This Is How World Leaders Are Reacting To The Orlando Gay Nightclub Shooting”. BuzzFeed.
- ^ en Divya Kishore (). „Orlando nightclub shooting: Afghan President Ashraf Ghani condemns tragedy”. International Business Times.
- ^ en „SA sends a message of condolences to the US following Orlando tragedy”. Department of International Relations and Cooperation. .
- ^ en „Saudi Arabia condemns Orlando shooting”. Al Arabiya. .
- ^ en Michael Koziol (). „'It's an assault on every one of us': Malcolm Turnbull responds to Orlando shooting”. The Sydney Morning Herald.
- ^ en Sam McKeith (). „Orlando Shooting 'An Assault On Every One Of Us': Turnbull”. The Huffington Post. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en „Vigils Held Across Australia For Victims Of Orlando Massacre”. The Huffington Post. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ ru „Баку осудил теракт в США”. Haqqin.az. .
- ^ ru „Секс-меньшинства собрались у посольства США в Баку”. Haqqin.az. .
- ^ en „Orlando shooting a 'domestic terror attack' targeting the LGBT community, Trudeau says”. CBC News. .
- ^ en „Orlando shooting: Justin Trudeau offers assistance to US, Canadian officials condemn attack”. Global News. .
- ^ en Tian Shaohui (). „Chinese president extends condolences over Orlando shooting”. Xinhua.
- ^ en Hasani Gittens, Tim Stelloh (). „'Disgusting, Outrageous Tragedy': World Reacts to Orlando Massacre”. NBC News.
- ^ a b c en „PM, president extend condolences to US after Orlando massacre”. The Times of Israel. .
- ^ it Mauro Z. (). „Matteo Renzi: Il tweet su Orlando e i commenti della vergogna”. meltyBuzz.
- ^ en „Abe condemns Orlando mass shooting as attack resonates overseas”. The Japan Times. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en Alexander Robertson (). „'Our thoughts and prayers are with all those who have been affected': The Queen leads tributes as Britain reacts to terror attack after gunman kills 50 in US gay club”. Daily Mail.
- ^ en Charlie Proctor (). „The Queen releases statement over the Orlando shootings”. Royal Central. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en Josh Duboff (). „Kate Middleton and Prince William's Heartfelt Message for Orlando Victims”. Vanity Fair.
- ^ en Joseph Patrick McCormick (). „Mayor of London Sadiq Khan vows to protect LGBT Londoners at Orlando vigil”. PinkNews.
- ^ en Ross Lydall, Pippa Crerar, David Gardner (). „Orlando shooting: London stands shoulder to shoulder with the people of Orlando, says Mayor Sadiq Khan”. London Evening Standard.
- ^ es „Peña Nieto lamenta hechos de violencia en Florida”. El Informador. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ no „Solberg om Orlando-skytingen: – Forferdelig”. Dagen. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en Simon Denyer (). „Horror around world at Orlando shooting, and fear for the United States”. The Washington Post.
- ^ „Klaus Iohannis, după masacrul din Orlando: România este alături de SUA”. Realitatea. .
- ^ en „Putin Offers Condolences to Orlando Shooting Victims”. The Moscow Times. .
- ^ „Stefan Löfven kommenterar skjutningarna i Orlando”. Socialdemokraterna. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en Daniel Burke (). „Pope horrified by Orlando shooting, Vatican says”. CNN.
- ^ en „Pope Francis decries Orlando massacre and prays for victims”. Vatican Radio. .