Aurel Moiș
Aurel-Bartolomeu Moiș (n. 6 iunie 1918, Sighetu Marmației, județul Maramureș - d. 1998, București) a fost un colonel român de Securitate care a îndeplinit mai multe funcții de șef de Direcții Regionale. Părinții săi au fost Iuliu și Maria Moiș.[1] În 1966 a fost trecut în rezervă cu gradul de colonel.[2]
Între anii 1949 și 1953, din poziția de Locțiitor șef de direcție al Direcției Regionale a Securității Banat/Timișoara și sub conducerea colonelului Coloman Ambruș, Aurel Moiș, care la acea vreme avea gradul de maior, s-a ocupat de represiunea împotriva grupurilor de partizani anticomuniști din Munții Banatului și Mehedințiului, fiind vestit pentru brutalitatea sa.[3][4]
Distincții
[modificare | modificare sursă]- Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”[5]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/MOIS_AUREL.pdf
- ^ Ibid.
- ^ Mircea Rusnac: Rezistența anticomunistă din Banat pe Internet Arhivat în , la Wayback Machine. - Accesat la data de 14 august 2011
- ^ Cicerone Ionițoiu, Procesul Comunismului: Banatul, o altă regiune mult frămantată - Accesat la data de 14 august 2011
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 167.