Sari la conținut

Auricularia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Auricularia
Auricularia mesenterica (drele)
Clasificare științifică
Domeniu: Eucariote
Regn: Fungi
Diviziune: Basidiomycota
Clasă: Agaricomycetes
Ordin: Auriculariales
Familie: Auriculariaceae
Gen: Auricularia
Bull. (1780)
Specia tip
Auricularia mesenterica
(Dicks.) Pers. (1822)
Sinonime

Auricularia (Pierre Bulliard, 1780 atestată de Antoine-Laurent de Jussieu, 1789)[1][2] este un gen de ciuperci cu peste 30 de specii din încrengătura Basidiomycota în familia Auriculariaceae. Soiurile pot fi comestibile sau necomestibile, dar niciodată otrăvitoare. Se hrănesc saprofitic și parazitar. Tip de specie este Auricularia mesenterica.

Caracteristici comune

[modificare | modificare sursă]
  • Bureții acestui gen din subclasa Homobasidiomycetae (bureți fără lamele) sunt ciuperci adevărate (bazidiomicete) care se caracterizează prin basidii multicelulare, împărțite longitudinal sau transversal, cu sterigme adesea lungi.
  • Culoarea corpului fructifer variază de la albicios peste, galben, portocaliu, gri-maroniu, maroniu, violaceu până la brun închis și negru-albăstrui. El are de obicei o textură elastică, cauciucată, gelatinoasă sau ceroasă la exemplare tinere, dar uscată, tare și insipidă la cele bătrâne care, umezită, își revin la calitatea originară, fiind în stare crudă fără miros sau gust semnificativ.
  • Himenoforul este neted, pliat radial în mod neregulat sau fin verucos. Sporii albi sunt neamilozi, hialini (translucizi), netezi, elipsoidali până fusiformi precum ușor curbați și rotunjiți la capete.[3][4]

În Catalogue of Life sunt listate 32 de specii ale acestui gen:[5]

Specii în imagini

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Mycobank
  2. ^ Index Fungorum
  3. ^ Fredi Kasparek: „Gallertpilze”, în jurnalul „Der Tintling”, nr. 31, 2002
  4. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 52, ISBN 3-405-12116-7
  5. ^ „Catalogue of Life”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  • Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4
  • Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 1-7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1975-1993
  • Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1
  • J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, ISBN 3-405-11568-2
  • Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2
  • Meinhard Michael Moser: „ Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983

Legături externe

[modificare | modificare sursă]