Avenul din Piatra Cetii
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Avenul din Piatra Cetii | |
Geografie | |
---|---|
Localizare | satul Cetea, comuna Galda de Jos, județul Alba |
Coordonate | 46°16′N 23°29′E / 46.26°N 23.49°E |
Lungime | 120 m |
Adâncime | -86m. |
Altitudine | 1118 m.d.M. |
Descoperire | 1982 |
Geologie | Calcar |
Număr de intrări | 2 |
Alte informații | |
Aven Fosil | |
Modifică date / text |
Avenul din Piatra Cetii este un aven de dimensiuni medii din Munții Trascău, Apuseni.
Localizare
[modificare | modificare sursă]Avenul din Piatra Cetii se află pe teritoriul satului Cetea, comuna Galda de Jos, județul Alba, în partea central-estică a Munților Trascăului, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda la 46°15′51″N 23°29′11″E / 46.26417°N 23.48639°E
Acces
[modificare | modificare sursă]Se poate ajunge pe drumul județean Alba Iulia - Galda de Jos 107 K, apoi pe drumul forestier până în satul Cetea. De aici, pe jos o ora de mers pe o potecă nemarcată, aproape de vârful despădurit al Pietrei Cetii. Consultați localnicii.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Cunoscut de localnici din cele mai vechi timpuri, Avenul din Piatra Cetii a stârnit curiozitate și a născut legende. A fost explorat pentru prima dată în 1982 de o echipă a Alpin Speo Club Polaris Blaj condusă de Teodor Ludușan. El explorează și cartează avenul până la -48 m pe o lungime de 68 m.
Anii urmatori, o echipă de la Speotelex Cluj Napoca descoperă pe o strâmtoare dintre bolovanii de pe podea, continuarea Avenului din Piatra Cetii. Pe o galerie verticală și îngustă reușesc să atingă cota de -86 m. Lungimea totală a galeriilor este de 120 m.
Descriere
[modificare | modificare sursă]Avenul din Piatra Cetii s-a dezvoltat prin dizolvare pe fracturi majore a calcarului de către apa de precolație. La intrare se prezintă ca o dolină spartă, dupa care un puț larg, întrerupt de o treaptă la -30m, ajunge la -48m. Intrarea este împarțită în două de o arcada de calcar rămasă într-un echilibru precar.
De la -48 m după stramtoarea dintre bolovanii podelei se coboarâ un sir de puțuri strâmte pana la -86 m unde o galerie scurtă și ușor descendentă se închide într-o fisură impenetrabilă. Un izvor temporar curge pe ultimii metri unde apar și câteva speleoteme firave: stalactite, scurgeri parietale, mici gururi și scurgeri de montmilch.
Legende
[modificare | modificare sursă]Mai multe legende au fost culese încă înainte de explorare. În una se povestește pățania unui câine ciobanesc care a alunecat în aven. Stăpânul renunță la el dar după câteva zile, câinele este găsit de câțiva copii în apa unui izvor carstic de pe Valea Gălzii la 6 km distanță, mai mult mort decât viu.
O altă legendă povestește că în vremuri vechi, un aventurier de la oraș s-a lăsat coborât cu funii de un grup de tineri în fundul avenului. Înțelegerea era ca atunci când va scutura de funie să fie tras afară. După o lungă așteptare în care funia rămâne nemișcată, flăcăii o trag sus. De aici povestea are două variate. În prima, la capătul funiei au găsit un om albit, cu ochii rătăciți și groaza întipărită pe față. Cât a mai trăit acesta, cu mintea rătăcită nu a mai scos o vorbă. A doua variantă spune că la capătul funiei a ajuns sus numai pălăria curajosului aventurier. Explicația la amândouă variante e aceeași: în aven își au sălaș solomonarii cu balaurii lor călători prin nori și aducători de ploi.
Faună
[modificare | modificare sursă]În Avenul din Piatra Cetii nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar au fost identificate exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitata și Limonia nubeculoasa.
Condiții de vizitare
[modificare | modificare sursă]Avenul Piatra Cetii este greu de parcurs. O pot face echipe bine antrenate, echipate cu tehnică de escaladă și surse multiple de iluminat.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Marcian Bleahu- Minții Trascău 1980
- Clubului de Speologie Polaris Blaj- Arhiva.
- "I. Popescu Argesel"- Studiu morfologic, MUNTII TRASCAU - 1977
- Revista Lumea Pesterilor Vol 2. Nr.1 2005
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Piatra Cetii Arhivat în , la Wayback Machine.
- Rezervația Naturală Piatra Cetii Arhivat în , la Wayback Machine.
- Huda lui Papara. PAGINA OFICIALA Arhivat în , la Wayback Machine.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Peștera Calului
- Peștera Dâmbău
- Huda lui Papară
- Peștera din Valea Geogelului
- Peșteră
- Listă de peșteri din România