Sari la conținut

Bătălia de la Jena

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bătălia de la Jena
Parte din Războaiele napoleoniene Modificați la Wikidata

Bătălia de la Jena.
Informații generale
Perioadă14 octombrie 1806
LocJena, Germania de astăzi
50°57′00″N 11°34′30″E ({{PAGENAME}}) / 50.95°N 11.575°E
RezultatVictorie decisivă franceză
Beligeranți
Franța Imperiul Francez Prusia
Saxonia
Conducători
Napoleon IPrințul Hohenlohe
Efective
80 000 de oameni60 000 de oameni
Pierderi
4 000 - 7 000 morți și răniți12 000 morți și răniți
15 000 de prizonieri
300 de tunuri

Bătălia de la Jena a avut loc la 14 octombrie 1806 și a opus o armată franceză comandată de Împăratul Napoleon I unei armate prusace inferioare numeric, comandate de Prințul Hohenlohe. Bătălia s-a încheiat cu victoria zdrobitoare a francezilor, prusacii pierzând aproape jumătate din trupele cu care au început bătălia. Confruntarea a avut loc în același timp cu Bătălia de la Auerstaedt, unde mareșalul Davout a zdrobit armata principală prusacă, deși raportul de forțe era de 2/1 în favoarea prusacilor.

Războiul dintre Prusia și Franța a început ca urmare a tensiunilor acumulate în urma dizolvării Sfântului Imperiu Roman, în urma victoriilor lui Napoleon în fața Austriei. Negocierile complicate dintre Napoleon și Prusia au adus la războiul dintre cele doua țări. Soarta Prusiei a fost însă rapid pecetluită, în numai șase zile armata lui Frederic al III-lea fiind total anihilată, ca rezultat al înfrângerii din bătăliile gemene de la Jena-Auerstaedt. Napoleon a zdrobit Prusia și, din acest moment, suveranul Hohenzollern a renunțat la numeroasele titluri rămase fără semnificație (cum ar fi cel de elector de Brandenburg) și din acest moment a fost cunoscut doar sub titlul de "Rege al Prusiei". Berlinul este ocupat, iar pacea va fi încheiată în termeni foarte duri pentru prusaci: numeroasele pierderi teritoriale și despăgubirile de război transformau Prusia într-un stat de importanță secundară. În urma înfrângerii Prusiei la Bătălia de la Jena, regele Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei s-a retras la Memel, iar după Tratatul de la Tilsit din 1807 Prusia a pierdut jumătate din teritoriul său. Acesta cuprindea câștigurile din ultimele două împărțiri ale Poloniei care au revenit Marele Ducat al Varșoviei și toate teritoriile de la vest de râul Elba. Regele a fost obligat să finanțeze trupele franceze de ocupație și să devină aliat al Franței.

Vezi și Războiul în epoca napoleoniană