Sari la conținut

Bătălia de la Orbic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Bătălia de la Orbic a fost o luptă între oștile conduse de Ștefan cel Mare și Petru Aron desfășurată la Orbic (azi, cartier al orașului Buhuși). A fost a doua confruntare armată între cei doi voievozi, după Bătălia de la Doljești din 12 aprilie 1457. Ambele bătălii au fost câștigate de Ștefan cel Mare, care și-a învins astfel rivalul la tronul Moldovei.

Datarea acestui eveniment a fost supusă mai multor revizuiri critice în literatura istoriografică și „rămâne încă o problemă a medievisticii ștefaniene”.[1] În funcție de soluționarea ei, diferă și interpretarea dată unor detalii privind contextul, premisele și consecințele bătăliei.

Beligeranții[modificare | modificare sursă]

În bătălie s-au confruntat fostul domn al Moldovei, Petru al III-lea Aron, și succesorul lui, Ștefan al III-lea cel Mare.

Petru Aron a ridicat pretenții la domnie ca fiu și moștenitor al lui Alexandru cel Bun. El a obținut tronul în 1451, asasinându-l mișelește pe predecesorul său, Bogdan al II-lea. Acesta fusese și el un fiu nelegitim al lui Alexandru cel Bun și tatăl tânărului voievod Ștefan, pe care l-a asociat la domnie încă din 1450. La început, Petru Aron și-a păstrat tronul doar pentru scurte perioade de timp, fiind înlăturat de la putere în două rânduri de către fostul său complice Alexăndrel, pe care l-a învins definitiv abia în 1455.

Tânărul Ștefan a fost silit să părăsească Moldova după asasinarea tatălui său și s-a refugiat pentru o vreme în Transilvania, împreună cu Vlad Țepeș, cu care avea legături de rudenie. În 1456, l-a însoțit pe acesta din urmă în Țara Românească. Devenit domn acolo, Vlad Țepeș i-a pus la dispoziție o oaste munteană, cu care Ștefan s-a întors în Moldova în aprilie 1457 pentru a-l înfrunta pe Petru Aron. Corpului expediționar i s-au adăugat sprijinitori din Țara de Jos a Moldovei, efectivele lui Ștefan ridicându-se în total la circa șase mii de oameni.[2]

Localizarea bătăliei de la Orbic și propunerea de localizare a bătăliei de la Doljești în apropiere de Roman

Prima confruntare dintre cele două tabere a avut loc la 12 aprilie 1457, în Bătălia de la Doljești, câștigată de Ștefan cel Mare. Deși există încă incertitudini cu privire la localizarea acestei prime lupte (pe Siret, în apropiere de Suceava sau în apropiere de Roman?),[3] în schimb datarea ei este relativ precisă și acceptată în mod unanim ca marcând începutul domniei lui Ștefan cel Mare în Moldova.

Învins la Doljești, Petru Aron a reușit să scape și să se refugieze în Polonia. A doua confruntare militară hotărâtoare cu Ștefan cel Mare a fost cea de la Orbic. Locul, care mai apare menționat și în varianta „Arbic” în unele surse slavone,[4] nu este controversat: se admite că este vorba despre un toponim (pârâu, deal, sat)[5] din apropierea orașului Buhuși de azi. În schimb, data desfășurării bătăliei face obiectul mai multor încercări de reconstrucție, provocate de sesizarea unor inadvertențe la nivelul surselor analizate.

Sursele[modificare | modificare sursă]

Principalul izvor narativ care menționează bătălia de la Orbic este Letopisețul Țării Moldovei redactat de Grigore Ureche la mijlocul secolului al XVII-lea. Pentru începutul domniei lui Ștefan cel Mare, în anul 6965 (1457), cronicarul relatează:

„Acest domn, Ștefan vodă, după doi ani a domnii lui Pătru vodă Aron, rădicatu-s-au de la Țara Muntenească cu multă mulțime de oaste muntenească și din țară adunați și au intrat în țară. Și silind spre scaunul Sucévii, i-au ieșitu inainte Pătru vodă Aron pe Sirétiu, la Doljăști, la tină, și s-au lovitu în zioa de joi mari, aprilie 12, și înfrânse Ștefan vodă pe Aron. Ci Aron vodă nu să lăsă cu atâta, ci de iznoavă s-au bulucitu și al doilea rându; să lovi la Orbic și iară birui Ștefan vodă. Și-l prinse pe Pătru vodă Aron și-i tăie capul, de-și răsplăti moartea tătâne-său, lui Bogdan vodă.”
—Grigore Ureche[6]

Textul cronicii continuă imediat cu pasajul celebru „Cându s-au strânsu țara la Direptate”, care descrie adunarea „în câmp” a reprezentanților „țării” pentru a-l aclama pe Ștefan și a-l recunoaște ca domn, ungerea lui și preluarea steagului țării Moldovei, înainte de a intra în cetatea de scaun a Sucevei.

Asupra acestor evenimente, cronicarul revine însă în capitolul „De un Pătru vodă, ce i-au tăiat capul craiul leșescu vă leato 7009” situat spre sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare (1501). În acel loc, soarta lui Petru Aron după bătălia de la Orbic este descrisă altfel. Alungat de Ștefan, el ar fi trecut în Țara Ungurească, de unde l-a îndemnat pe Matia Corvin să pornească în campania împotriva Moldovei pentru a-l repune pe tron. După înfrângerea suferită în Bătălia de la Baia și moartea regelui Ungariei, el s-a refugiat în Polonia încercând să uneltească de acolo împotriva lui Ștefan, dar acesta, „împăcându-se cu craiul leșescu”, a obținut decapitarea rivalului său.[7]

„De moartea acestui Pătru vodă nu scriu toți într-un chip, că létopisețul cel moldovenescu scrie că daca au venitu Ștefan vodă cu oastea muntenească, s-au lovitu cu Pătru vodă la Doljăști pre Sirétiu și al doilea rându la Orbic și tot au izbânditu Ștefan vodă și au prinsu pre Pătru vodă și i-au tăiatu capul.
Iară cronicariul cel leșesc scrie că daca au biruit Ștefan vodă pre Pătru vodă, au scăpatu Pătru vodă la unguri și décii toate pre rându, precum scrie mai sus.”
—Grigore Ureche[8]

Cronicarul nu stăruie mai departe asupra diferențelor, „ci oricum au fostu, tot să tocmescu că izbânda tot au fostu la Ștefan vodă, iară lui Pătru vodă tot să află că i-au tăiat capul”.[8]

Textul lui Grigore Ureche a fost redactat la o distanță de aproape două secole de la aceste evenimente. El se bazează, la rândul său, pe alte izvoare mai vechi, dintre care cele mai importante au fost un „letopiseț moldovenesc” (sursă internă) și un „letopiseț leșesc” (sursă externă). „Letopisețul leșesc” (numit uneori și „latinesc”) este o cronică publicată la sfârșitul secolului al XVI-lea de polonezul Ioachim Bielski. Textul ei s-a păstrat și permite recunoașterea cu ușurință a informațiilor provenite de acolo.[9]

„Letopisețul moldovenesc” a fost o lucrare, astăzi pierdută, redactată în limba română de Eustratie logofătul, un cronicar menționat de Miron Costin ca primul care a scris în limba țării, înainte de Ureche. Pentru știrile despre secolul al XV-lea, acest letopiseț a folosit și a tradus vechile cronici slave ale Moldovei. Informația despre bătălia lui Ștefan cel Mare de la Orbic provine din acele surse.[10]

Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI care s-au păstrat permit reconstituirea filiației lor și indică existența la originea lor a unui prototip comun, o cronică oficială redactată chiar la curtea lui Ștefan cel Mare și în timpul domniei sale.[11] Dintre diferitele variante ulterioare care se bazează pe acest prototip pierdut, textul cel mai apropiat atât cronologic cât și sub raportul fidelității sale, este așa-numitul Letopiseț anonim al Moldovei (cunoscut și ca Letopisețul de la Bistrița).[12]

În acest letopiseț, a cărui redactare este contemporană domniei lui Ștefan cel Mare, nu apare menționată bătălia de la Orbic. Evenimentele din 1457 sunt descrise astfel:

„În anul 6965 (1457), luna aprilie 12, marțea mare, a venit Ștefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, împotriva lui Aron voievod, la locul numit Hreasca, la Doljești și a biruit Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu și a luat schiptrul Moldovei.”
—Letopisețul anonim al Moldovei[13]

Cele mai vechi mențiuni ale bătăliei de la Orbic apar în letopisețele slavone redactate la Mănăstirea Putna, cel mai probabil în timpul domniei lui Ștefăniță. Ele adaugă numeroase informații care țin de mediul mănăstiresc, dar și unele inexactități, cum ar fi indicarea datei de 12 aprilie 1457 ca Joia Mare (în realitate, Marțea Mare). În Letopisețul de la Putna I, pasajul este următorul:

„În anul 6965 <1457>, luna aprilie 12 în joia mare, Ștefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, a venit de la munteni și a dobîndit întîia biruință asupra lui Aron voievod, pe Siret la tină, la Doljești. A doua luptă a purtat-o cu dînsul la Arbic și iarăși l-a biruit Ștefan voievod, cu ajutorul lui dumnezeu. După aceea s-a adunat toată țara cu prea sfințitul mitropolit, chir Theoctis și l-a uns pentru domnie, pe Siret, unde se numește Dereptate pînă în ziua aceasta. Și a luat schiptrul țării Moldovei.”
—Letopisețul de la Putna I[14]

Pasajul corespunzător din Letopisețul de la Putna II este similar, cu minime diferențe.[15]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Leon Șimanschi, „Începutul elaborării Cronicii lui Ștefan cel Mare”, în Ștefan cel Mare și Sfânt. Portret în istorie, Sfânta Mănăstire Putna, 2003, p. 241.
  2. ^ Ștefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, Princeps omni laude maior. O istorie a lui Ștefan cel Mare, Sfânta Mănăstire Putna, 2005, p. 15.
  3. ^ Maria Magdalena Székely, „Pe Siret, pe tină, la Doljești”, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol”, Iași, XXXI, 1994, pp. 503-516.
  4. ^ Ioan Bogdan, Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, ediție revăzută și completată de P. P. Panaitescu, București, Ed. Academiei, 1959, pp. 49, 61.
  5. ^ George Ioan Lahovari (), Marele dicționar geografic al Romîniei vol. IV, București: Societatea Geografică Romînă, p. 598, accesat în  
  6. ^ Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ediție îngrijită, studiu introductiv, indice și glosar de P. P. Panaitescu, București, E.S.P.L.A., 1956, (Clasicii romîni), pp. 90-91.
  7. ^ Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, pp. 109-110.
  8. ^ a b Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, p. 110.
  9. ^ P. P. Panaitescu, „Izvoarele cronicii lui Ureche”, în Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, pp. 32-34.
  10. ^ P. P. Panaitescu, „Izvoarele cronicii lui Ureche”, pp. 34-36.
  11. ^ Ioan Bogdan, Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, p. 3.
  12. ^ Ioan Bogdan, Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, pp. 6-23.
  13. ^ Ioan Bogdan, Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, p. 15.
  14. ^ Ioan Bogdan, Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, p. 49.
  15. ^ Ioan Bogdan, Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, p. 61.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bătălia_de_la_Orbic&oldid=16331518