Bastionul Pescarilor din Budapesta
Bastionul Pescarilor din Budapesta | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 47°30′08″N 19°02′05″E / 47.5022°N 19.0347°E |
Localitate | Várkerület |
Oraș din Ungaria | Budapesta |
Țara | Ungaria[1][2] |
Edificare | |
Artist | Frigyes Schulek[3] |
Stil artistic | arhitectură neogotică arhitectură neoromanică[*] |
Prezență online | site web oficial |
Modifică date / text |
Bastionul pescarilor (în maghiară Halászbástya, pronunțat /ˈhɒlaːsbaːʃtjɒ/) este o terasă în stil neogotic și neoromanic, situată la marginea cartierului Várkerület (vechea Cetate a Budei) din Budapesta, pe malul drept al Dunării. El a fost construit în apropiere de Biserica Mátyás.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Bastionul Pescarilor a fost proiectat și construit între 1895 și 1902, după planurile lui Frigyes Schulek. Bastionul a fost aproape distrus în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind restaurat în perioada 1947-1948 de o echipă condusă de János Schulek, fiul lui Frigyes Schulek. Cele șapte turnuri reprezintă cele șapte triburi maghiare care s-au așezat în Câmpia Panonică în 896.[4]
Numele bastionului provine de la breasla pescarilor care a fost responsabilă cu apărarea acestei porțiuni a zidurilor orașului în Evul Mediu. Aici se află o terasă de vizualizare, cu multe scări și poteci pietonale. De pe terasă și din turnuri se deschide o panoramă superbă asupra Dunării, Insulei Margareta și Pestei către est, precum și a Dealului Gellért.
O statuie ecvestră din bronz a regelui Ștefan I al Ungariei, realizată în anul 1906, se află între Bastion și Biserica Mátyás. Piedestalul a fost executat în stil neromanic de Alajos Stróbl, după planurile lui Frigyes Schulek, cu basoreliefuri ce ilustrează episoade din viața regelui.
În apropiere de Bastionul Pescarilor se află amplasată o copie a Statuii Sfântului Gheorghe din Praga (1373), prima statuie ecvestră de for public realizată din bronz în perioada medievală. La inițiativa împăratului Franz Joseph, au fost realizate două copii ale statuii, una din ele pentru Cluj, orașul natal al artiștilor Martin și Gheorghe, creatorii statuii originale, iar cea de-a doua pentru Budapesta.
Imagini
[modificare | modificare sursă]-
Cetatea Budei, desen de János Binder (ultima parte a secolului al XVIII-lea).
-
Budapesta, vedere nocturnă de pe podul Széchenyi.
-
Bastionul Pescarilor şi Biserica Mátyás, văzute de pe Dunăre.
-
Bastionul Pescarilor din Budapesta
-
Bastionul Pescarilor din Budapesta.
-
Bastionul Pescarilor
-
Bastionul Pescarilor din Budapesta.
-
Bastionul Pescarilor şi statuia regelui Ștefan cel Sfânt al Ungariei.
-
Partea superioară a Bastionului Pescarilor.
-
Statuia de bronz a lui Ştefan I al Ungariei.
-
Bastionul Pescarilor
-
Bastionul Pescarilor
-
Bastionul Pescarilor
-
Bastionul Pescarilor
-
Bastionul Pescarilor (detaliu); în ultimul plan, Parlamentul din Budapesta, pe malul stâng al Dunării.
-
Bastionul Pescarilor (vedere aeriană)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ GeoNames, accesat în
- ^ archINFORM, accesat în
- ^ The Castle of Buda
- ^ Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, passim.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor (traducere de pe fotocopia originalului de la Viena), Traducere și comentariu de Paul Lazăr Tonciulescu, Colecția Înțelepciunea Străbunilor, Editura Miracol, București, 1996. ISBN: 973-9182-34-8
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Materiale media legate de Bastionul Pescarilor din Budapesta la Wikimedia Commons
- Bastionul Pescarilor Arhivat în , la Wayback Machine., 29 iulie 2009, Revista Magazin
- Fisherman's Bastion[nefuncțională]
- Fisherman's Bastion Arhivat în , la Wayback Machine.
- Mednyánszky Miklós story of Fisherman's Bastion
- Aerial View of Fisherman's Bastion
- Aerial photography of the Bastion