Sari la conținut

Betsaida

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Betsaida
—  sit arheologic și oraș antic[*]​  —

Map
Betsaida (Israel)
Poziția geografică în Israel
Coordonate: 32°54′36″N 35°37′50″E ({{PAGENAME}}) / 32.90995°N 35.63053611°E
Țară Israel
District al IsraeluluiDistrictul de Nord
Regiune geograficăGalileea
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Betsaida, scris și Bethsaida, /bɛθˈseɪ.ɪdə/[1] (din ebraică/aramaică בית צידה beth-tsaida, lit. „casa vânătorilor” sau „pescarilor”, din rădăcina ebraică צדה sau צוד) este un loc menționat în Noul Testament. Istoricii au sugerat că acest nume este menționat și în literatura rabinică sub epitetul Ṣaidan (în ebraică: צַידָן).[2]

Amplasarea localității

[modificare | modificare sursă]

Potrivit versetului biblic Ioan 1:44, Betsaida era orașul natal al apostolilor Petru, Andrei și Filip. În Evanghelia după Marcu (8: 22–26), Iisus a vindecat vederea unui orb într-un loc situat chiar în afara vechiului sat Betsaida. În Luca 9: 10-11, Isus hrănește în mod miraculos cinci mii de oameni lângă Betsaida.

Deși se crede că Betsaida este situată pe malul nordic al Mării Galileii, există un dezacord în rândul cercetătorilor cu privire la locul exact. Începând din secolul al XIX-lea, trei așezări au fost considerate ca locuri posibile ale Betsaidai Biblice: satul beduin Messadiye; o așezare mică și pustie denumită El-Araj (Beit Habek); și situl arheologic (tell) Et-Tell.[3] De-a lungul timpului, ultimele două așezări au părut a fi locurile cele mai probabile ale Betsaidei. În timp ce Messadiye și El-Araj sunt mai aproape de Marea Galileii, Et-Tell conține vestigii arheologice semnificative, inclusiv fragmente din echipamente de pescuit.

  • Grupul de cercetări arheologice Betsaida, condus de Rami Arav, susține că Betsaida este situată în Et-Tell, un sit de pe malul estic al râului Iordan.
  • Un al doilea grup, condus de Mordechai Aviam, sub egida Centrului de Studii ale Țării Sfinte, propune situl alternativ Al-Araj ca loc al Betsaidei.[4]

Plinius cel Bătrân, în Naturalis Historia, situează Betsaida în partea de est a Mării Galileii.[5] Istoricul Iosephus Flavius afirmă că orașul Betsaida - care se numea la acea vreme Julias (în greacă Ἰουλιάδα) - era situat la 120 de stadii de lacul Semehonit, nu departe de râul Iordan.[6] De Situ Terrae Sanctae, un ghid de călătorie la Locurile Sfinte scris în secolul al VI-lea de arhidiaconul Theodosius descrie poziția Betsaidei în raport cu Capernaum, afirmând că era la 6 mile (9,7 km) distanță de Capernaum.[7][8] Tot acolo se spune că distanța dintre Betsaida și Paneas era de 50 mile (80 km).[9]

Et-Tell

[modificare | modificare sursă]

Primele săpături în acest sit arheologic au fost efectuate în perioada 1987-1989 de către Institutul de Cercetări Golan. În perioada 2008–2010 și în 2014 cercetările atrheologice au fost conduse de Rami Arav în numele Universității Nebraska din Omaha, Nebraska.[10] Potrivit lui Arav, Betsaida s-ar fi aflat la Et-Tell, un sit ruinat situat pe malul estic al Iordanului, pe un teren în rampă, la 2 kilometri (1,2 mi) de lac. Această distanță pune totuși o problemă în cazul unui sat pescăresc, deoarece situl este situat departe de malul Mării Galileii. În încercarea de a remedia această problemă, au fost concepute următoarele ipoteze:

  1. Mișcarea tectonică a ridicat et-Tell (situl este situat pe Marele Rift Africano-Sirian).
  2. Nivelul apei a scăzut din cauza consumului crescut al populației și a irigării terenurilor. De fapt, săpăturile efectuate în zona portului Magdala au dovedit că nivelul apei era mult mai înalt în perioada antică decât în prezent.[11]
  3. Delta râului Iordan a fost extinsă prin sedimentare.[12]
Poarta de bazalt a orașului, la Tel Betsaida

Et-Tell în Epoca Bronzului și în Epoca Fierului

[modificare | modificare sursă]

Săpăturile au indicat faptul că așezarea a fost fondată în secolul al X-lea î.Hr., în perioada biblică.[12] Et-Tell a fost locuit atât în Epoca Bronzului, cât și în Epoca Fierului. Acel oraș fortificat este asociat de cercetători cu regatul biblic Geshur.

În iulie 2018 un grup de douăzeci de arheologi conduși de Rami Arav au descoperit o structură identificată ca poartă a orașului. Aceștia au identificat provizoriu orașul ca fiind biblicul Zer, un nume folosit în perioada Templului lui Solomon.[13]

Arheologii tind să fie de acord că orașul capitală a regatului Geshur era situat la et-Tell, o așezare locuită într-o măsură mai mică în primul secol de dinainte de Hristos și în primul secol de după Hristos și identificată uneori cu orașul Betsaida din Noul Testament.[14] Săpăturile arheologice din acest sit au scos la iveală uneltele de pescuit, inclusiv greutățile de plumb utilizate pentru plasele de pescuit și ace de cusut pentru repararea plaselor de pescuit. Aceste descoperiri indică faptul că activitatea economică principală a orașului era pescuitul pe Marea Galileii. Au fost descoperite în acest loc două monede de argint datând din anul 143 î.Hr., precum și monede de bronz din vremea lui Alexandru Ianai, regele dinastiei hasmonene (a domnit prin perioada 103-76 î.Hr.) și o monedă din vremea lui Filip Tetrarhul (un fiu al lui Irod cel Mare), conducător al regiunii Bashan (a domnit între anii 4 î.Hr. și 34 d.Hr.).[15]

Descoperiri arheologice remarcabile, în principal poarta orașului din Stratum V, datează din secolul al VIII-lea î.Hr., după căderea regatului Geshur, dar existau indicii în 2016 că arheologii erau aproape de a localiza poarta orașului geshurit din secolul al X-lea î.Hr.[14] Situl et-Tell ar fi fost cu ușurință cel mai mare și cel mai puternic oraș de la est de Valea Iordanului în timpul celei de-a doua epoci a fierului.[16]

Al-Araj

[modificare | modificare sursă]

Potrivit lui Iosephus Flavius, în jurul anului 30/31 d.Hr. (sau 32/33 d.Hr.), Irod Filip al II-lea a ridicat satul Betsaida din Gaulanita de Jos la rangul de polis și l-a redenumit „Julias”, în onoarea Liviei, soția împăratului Augustus. El se afla lângă locul în care râul Iordan se varsă în Marea Galileii.[17]

Julias/Betsaida era un oraș la est de râul Iordan, într-un „loc deșert” (adică un teren necultivat folosit pentru pășunat). Acesta ar putea fi locul către care Isus s-a retras cu barca împreună cu ucenicii săi ca să se odihnească un timp. Mulțimea care l-a urmat pe jos de-a lungul țărmului nordic al lacului ar fi traversat Iordanul prin vadul de la vărsarea lui, care este folosită de călători până în prezent. „Deșertul” din această narațiune este barrighia arabilor, de unde animalele sunt alungate de păstori. „Iarba verde” din Marcu 6:39 și „multă iarbă” din Ioan 6:10, indică un anumit loc din câmpia el-Bateihah, pe al cărei sol iarba este verde și abundentă, spre deosebire de ierburile sărace de pe versanții mai înalți.

Săpături

[modificare | modificare sursă]

În 2017 arheologii au anunțat descoperirea unei băi romane la el-Araj, ceea ce dovedește că acest sit era un polis în perioada Imperiului Roman.[18] Baia era situată într-un strat de pământ aflat sub stratul bizantin, cu un strat ulterior de noroi și argilă, ceea ce indica o întrerupere a locuirii între anii 250 și 350 d.Hr. Arheologii au descoperit, de asemenea, ruinele posibile ale unei clădiri bisericești bizantine, care corespund descrierii unui călător din anul 750 d.Hr. Ca urmare a acestor descoperiri, arheologii consideră că el-Araj este acum locul cel mai probabil al Betsaidei biblice.

În 2019 echipa de arheologi de la El-araj a dezgropat Biserica Apostolilor în timpul celei de-a patra etape de cercetări arheologice din situl Bethsaida-Julias, Beithabbak (El-Araj), în apropierea brațului râului Iordan, pe malul nordic al Mării Galileii. Săpăturile au fost conduse de prof. univ. Mordechai Aviam și prof. R. Steven Notley. Se crede că această biserică a fost construită în perioada bizantină peste casa fraților apostoli Petru și Andrei. Doar încăperile sudice ale bisericii au fost excavate. O podea din mozaic ornamental bine protejat, obiecte de sticlă aurite și un șanț de marmură, decorat cu o ghirlandă, au fost găsite în unele dintre încăperile excavate.[19][20][21][22][23][24][25]

„Avem un sat roman, în sat avem ceramică, monede, vase de piatră, care sunt tipice vieții evreiești din primul secol, așa că acum ne consolidăm sugestia că El-Araj este un candidat mult mai bun pentru Betsaida decât e-Tell”, a afirmat profesorul R. Steven Notley.[26]

El-Mesydiah

[modificare | modificare sursă]

El-Mesydiah, scris, de asemenea, el-Mes‛adīyeh, este al treilea, dar mai puțin probabil, loc posibil al Betsaidei. Este situat pe actualul țărm, dar săpăturile preliminare, inclusiv informațiile oferite prin utilizarea radarului care scanează solul, au dezvăluit inițial doar un număr mic de ruine care datează din perioada anterioară Imperiului Bizantin. Unii cercetători au fost înclinați să favorizeze el-Mes‛adīyeh, care se află pe un dâmb artificial la aproximativ 1,5 mile (2,4 km) de gura de vărsare a râului Iordan. Cu toate acestea, numele locului este complet diferit de cel al Betsaidei. Înlocuirea lui sīn cu ṣād este ușoară, dar inserarea sunetului gutural ‛ain este imposibilă. Nici o urmă a numelui Betsaida nu a fost găsită în acea zonă, dar oricare dintre cele trei situri au suficiente potriviri.

Bătălia din 1217

[modificare | modificare sursă]

În timpul Cruciadei a cincea, armata cruciată bine organizată condusă de regele Andrei al II-lea al Ungariei l-a învins pe sultanul Al-Adil I în orașul Betsaida de pe râul Iordan, la 10 noiembrie 1217. Forțele musulmane s-au retras către cetățile și orașele lor.[27][28]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Definition of Bethsaida”. Dictionary.com. Accesat în . 
  2. ^ În Talmudul din Ierusalim (Sheḳalim 6:2), după ce au fost amintite lacul Hula și Marea Galileii, este menționat apoi Saidan ca un loc în care existau un număr mare de specii de pești, așa cum se face referire în Iezechiel 47 47:8–10 Arhivat în , la Wayback Machine., și unde s-a spus despre un anumit râu că „peștele lor va fi după felurile lor”. Samuel Klein a speculat că acest Saidan se referă la Betsaida de-a lungul râului Iordan (Klein 1915:167–168). Cf. Ishtori Haparchi, Kaftor wa-Ferach vol. 2, (ed. a III-a, publicată de ed. Avraham Yosef Havatzelet), cap. 11, Ierusalim, 2007, p. 54 (nota 30) (în ebraică).
  3. ^ Shpigel, Noa and Schuster, Ruth. „The Lost Home of Jesus' Apostles Has Just Been Found, Archaeologists Say”, în Haaretz, 6 august 2017
  4. ^ Pfister, Samuel DeWitt. „Where Is Biblical Bethsaida?”, în Bible History Daily, Biblical Archaeological Society, 16 iunie 2019
  5. ^ Plinius cel Bătrân (). H. Rackham, ed. Natural History (în engleză). 2. Cambridge: Harvard University Press. p. 275 (cartea v, cap. xv, secțiunea 71). 
  6. ^ Josephus, The Jewish War 3.10.7
  7. ^ Rami Arav & Richard Freund (eds.), Bethsaida: A City by the North Shore of the Sea of Galilee, vol. 3, Truman State University, 2004, p. xii, ISBN: 1-931112-38-X
  8. ^ Tsafrir, Yoram (). „The Maps Used by Theodosius: On the Pilgrim Maps of the Holy Land and Jerusalem in the Sixth Century C.E”. Dumbarton Oaks Papers (Trustees for Harvard University). 40: 129–145. doi:10.2307/1291534. JSTOR 1291534. 
  9. ^ Theodosius the archdeacon (). On the Topography of the Holy Land (în engleză). Londra: Palestine Pilgrims' Text Society. p. 8. 
  10. ^ Israel Antiquities Authority, Excavators and Excavations Permit for Year 2008, Survey Permit # G-31; Excavators and Excavations Permit for Year 2009, Survey Permit # G-45; Excavators and Excavations Permit for Year 2010, Survey Permit # G-42; Excavators and Excavations Permit for Year 2014, Survey Permit # G-46
  11. ^ F. D. Troche, „Ancient Fishing Methods and Fishing Grounds in the Lake of Galilee”, Palestine Exploration Quarterly, 148,4 (2016) 290-91.
  12. ^ a b „Bethsaida- An Ancient Fishing Village on the shore of the Sea of Galilee”, Ministerul Afacerilor Externe al Israelului, 21 martie 2000
  13. ^ Zieve, Tamara. „Archaeologists Uncover Gate to Biblical City of Zer”. The Jerusalem Post. Accesat în . 
  14. ^ a b Philippe Bohstrom (). „Mighty Fortifications Found by Archaeologists Show Kingdom of Geshur More Powerful Than Thought”. Haaretz. Accesat în . 
  15. ^ Aryeh Kindler, „The Coins of the Tetrarch Philip and Bethsaida”, în Cathedra, nr. 53, septembrie 1989, pp. 24-26 (în ebraică)
  16. ^ Na'aman, Nadav (). „The Kingdom of Geshur in History and Memory”. Scandinavian Journal of the Old Testament. 26 (1): 92. doi:10.1080/09018328.2012.704198. 
  17. ^ Flavius Josephus, Antichități iudaice, XVIII, ii, 1; The Jewish War, II, ix, 1; III, x, 7; The Life of Flavius Josephus, 72.
  18. ^ Noa Shpigel and Ruth Schuster (). „The Lost Home of Jesus' Apostles Has Just Been Found, Archaeologists Say”. Haaretz. 
  19. ^ „Elaraj”. Elaraj (în engleză). Accesat în . 
  20. ^ Criss, Doug (). „Archaeologists have searched for the Church of the Apostles for years. They say they've found it near the Sea of Galilee”. CNN Travel (în engleză). Accesat în . 
  21. ^ Schuster, Ruth (). „Church of the Apostles Found by Sea of Galilee, Archaeologists Claim”. Haaretz (în engleză). Accesat în . 
  22. ^ Origins, Center for the Study of Ancient Judaism and Christian. „The Church of the Apostles Discovered at Bethsaida, Says CSAJCO”. www.prnewswire.com (în engleză). Accesat în . 
  23. ^ Rogers, James (). „Church of the Apostles discovered near Sea of Galilee, archaeologists say”. Fox News (în engleză). Accesat în . 
  24. ^ „The Church of the Apostles Discovered at Bethsaida, Says CSAJCO”. www.abc-7.com (în engleză). Accesat în . 
  25. ^ enquiries@thetablet.co.uk, The Tablet-w:. „Church of the Apostles found, say archaeologists”. The Tablet (în engleză). Accesat în . 
  26. ^ Weizman, Stephen. „Ancient Galilee church unearthed, said to be home to apostles Peter and Andrew”. www.timesofisrael.com (în engleză). Accesat în . 
  27. ^ Jean Richard, The Crusades, c. 1071 – c. 1291. p. 298.
  28. ^ Jonathan Howard (). The Crusades: A History of One of the Most Epic Military Campaigns of All Time. BookCaps Study Guides [for Kindle; Golgotha Press for paperback]. ISBN 9781610428040. Accesat în . 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Betsaida&oldid=15975046