Bezirk Sereth
Bezirkul Sereth (în română Siret, în ruteană Seret) a fost un bezirk (bițârc-în graiul bucovinean) în Ducatul Bucovinei. Acesta cuprindea părți din estul Bucovinei. Reședința bezirkului era orașul Siret (Sereth). După Primul Război Mondial a devenit parte a României, iar în prezent este împărțit între România și Ucraina.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Districtele politice moderne ale Monarhiei Habsbugice au fost create în jurul anului 1868 ca urmare a separării districtelor politice de cele judiciare.[1] Bezirkul Siret a fost creat în 1868 din districtul judiciar Siret (Gerichtsbezirk Sereth).[2]
În bezirkul Siret trăiau în anul 1869 46.929 de persoane, iar în 1900 numărul de locuitori a crescut la 60.743. Populația era formată în anul 1900 din: 26.155 vorbitori nativi de limba ruteană (43,06 %), 16.171 vorbitori nativi de limba română (26,62 %), 10.012 vorbitori nativi de limba germană (16,48 %) și 8.161 vorbitori nativi de alte limbi (13,44 %). Suprafața bezirkului era în anul 1900 de 518,80 km² și cuprindea un district judiciar cu 39 de comune și 24 Gutsgebieten (comunități private fără un consiliu local, gestionate de proprietarii acestora).
| Anul | Locuitori | Vorbitori nativi de germană |
Vorbitori nativi de ruteană |
Vorbitori nativi de română |
Vorbitori nativi de alte limbi |
|---|---|---|---|---|---|
| 1869 | 46.929 | ||||
| 1880 | 49.804 | 8.296 | 18.827 | 11.804 | 7.646 |
| 1890 | 54.124 | 9.101 | 22.849 | 14.608 | 7.414 |
| 1900 | 60.743 | 10.012 | 26.155 | 16.171 | 8.161 |
Localități
[modificare | modificare sursă]În anul 1910 bezirkul Siret era format din districtul judiciar Siret.[3]
Gerichtsbezirk Sereth:
- Orașul Siret (Sereth în germană, Seret în ruteană)
- Bahrinești (Bahrinestie)
- Baineț (Baincze)
- Bălcăuți (Balkoutz)
- Băncești (Banczestie)
- Botoșanița Mare (Botuschanitza)
- Cerepcăuți (Czerepkoutz)
- Țibeni (Istensegíts)
- Fântâna Albă (Fontina Alba)
- Gărbăuți (Gerboutz)
- Grănicești (Graniczestie)
- Dornești (Hadikfalva)
- Calafindești (Kalafindestie)
- Cândești-Bucovina (Kindestie)
- Climăuți (Klimoutz)
- Mușenița (Muszenitza)
- Negostina (Negostina)
- Mănăstioara (Sankt Onufry)
- Oprișeni (Oprischeny)
- Rogojești (Rogoschestie)
- Gura Molniței (Molnicza/Gura Molnitza)
- Gropeni (Gropeny)
- Șerbăuți (Scherboutz)
- Sinăuții de Sus (Ober Synoutz)
- Sinăuții de Jos (Unter Synoutz)
- Stârcea (Stircze)
- Slobozia-Berlinți (Slobodzia Berlince)
- Tereblecea (Tereblestie)
- Vășcăuți (Waszkoutz am Sereth)
- Volcineț (Wolczynetz)
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XVII. Stück, Nr. 44. „Gesetz vom 19. Mai 1886 über die Einrichtung der politischen Verwaltungsbehörden in den Königreichen ...“
- ^ Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XLI. Stück, Nr. 101: Verordnung vom 10. Juli 1868, die Durchführung des Gesetzes vom 19. Mai 1868 (Reichs-Gesetz-Blatt Nr. 44) in Böhmen, Dalmatien, Oesterreich unter und ob der Enns, Steiermark, Kärnthen, Bukowina, Mähren, Schlesien, Tirol und Vorarlberg, Istrien, Görz und Gradiska betreffend.
- ^ Allgemeines Verzeichnis der Ortsgemeinden und Ortschaften Österreichs nach den Ergebnissen der Volkszählung vom 31. Dezember 1910, Seite 401 ff.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Orts-Repertorium des Herzogthums Bukowina. Auf Grundlage der Volkszählung vom 31. Dezember 1869 bearbeitet. Cernowitz 1872
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Wien 1885
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Neubearbeitung auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. December 1890. Wien 1894
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Gemeindelexikon der Bukowina. Bearbeitet auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. Dezember 1900. Wien 1907
| |||||||
