Biserica de lemn din Valea Cucii
Biserica de lemn din Valea Cucii, comuna Cuca, județul Argeș, poartă hramul "Intrarea în Biserică" și datează din anul 1806[1]. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: AG-II-m-A-13827.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Păstrează, până astăzi, toponomia prin care este localizată la începutul trecutului veac: Biserica de la Gruiul Înalt, de pe moșia Mănăstirii Hurez, făcută de Ioan Săteanul. Lapidar, deasupra intrării, îi este săpat văleatul: "7314" (1805-1806).
La altar, în lemnul proscomidiei, se poate descifra pomelnicul: începe cu un Ionu, desigur Ionu Săteanul, menționat ctitor, urmat însă de un lung șir de ctitori, "7314 această sfântă biserică s-au făcut în zilele înălțatului domn Ioan Alexandru Ipsilant Voievod, prea iubitor de Dumnezeu Episcopu nostru Iosif + Pomenie Doamne + Ionu, Voica, Ene, Florea ereu, Stanca ereița, Neculaie, Gherghina, ereu Pătrașcu, Ion, Stanca ereița, Mirea, Anca, Ionu, Mirea, Ilarie, Stana, Necula, Ivan + Toderu, Dumitra, Ene, Marica, Neguți, Pătru, Ionu, Mărica, Voicu, Sanda, Matei, Stana, Dumitru, Stoica, Ionu, Marin, Pătru, Pană, Mihail, Pârvu, Ionu ereu, Gherghina"[2].
Momentele intervenite în dăinuirea bisericii sunt consemnate. În pridvor, în dreapta intrării, a fost săpată data: "1846 martie 16". Din cele știute mai amintim: 1906, 1936. Învelitoarea, din șiță măruntă de stejar, i-a fost bătută prin 1980.
Trăsături
[modificare | modificare sursă]Asemenea celorlalte biserici-monument din comuna Cuca, și aceasta de la Valea Cucii are planul dreptunghiular, cu absida, decroșată, poligonală. Asemenea, ca și la celelalte, este și acoperirea interioară: arc, la bolta naosului, cu profilul "în frânghie", și suita chenarelor de "zimțișori", pe console "cap de cal".
Decorul arcului este comun cu cel al brâului median, ce înconjoară pereții, oprindu-se lângă ușă cu o compoziție sculptată, al cărei motiv principal, crucea, cu brațe petalate, dispuse pieziș, este imaginea primitivă a soarelui. Împletitura de vrejuri în opt, ce închid floarea de lalea, de pe ancadramentul intrării, este aidoma celei preluate la Drăguțești. Prispa are fruntarele cu crestături adâncite și ornate, asemenea coarnelor de berbec. Stâlpii, cu fusuri poligonale, cei de colț, cu torsade, cei ai intrării, sunt uniți prin modelul bazelor și capitelelor, cu frunze și corole florale, cu generozitate presărate cu "pomul vieții" (din crestături "alveolare")[3].
În altar, la proscomidie este săpat: "7314 (1805) eu Calciu zugrav sud Vâlcea". Pe chivot: "zugravu Calciu Matei sept. 20". Pe ușile împărătești, amplu sculptate și pictate (Buna Vestire, în decor arhitectural; Dumnezeu Tatăl în susul usciorului), consemnarea: Calciu zugrav 7314. Aparțin acestui artist vâlcean, elementele tâmplei ce se remarcă prin decorul sculptat: torul în frânghie, separator de registre; icoanele cu ramele crestate; praznicele (icoane mobile), friza Apostolilor, Crucea Răstignirrii și moleniile.
Din pronaos, icoana cu reprezentarea Sfinților Constantin și Elena este datată: 1856, de Dumitru zugravu ot Schei. Icoana reprezentând soborul Arhanghelilor a fost zugrăvită, în 1858, de Dimitrie. Icoanele din registrul împărătesc sunt semnate, în 1878, de Dimitrie zugravu. Pentru domeniul mobilierului cultic pot fi menționate stranele, diferit sculptate, cu păsări stilizate la speteze, dar și cu „capul de cal”[4].
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/arges.pdf
- ^ Cristache-Panait, 2010, pag.61
- ^ Cristache-Panait, 2010, pag.63
- ^ Cristache-Panait, 2010, pag.64
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Studii regionale
- Cristache-Panait, Ioana (). Biserici de lemn din județul Argeș. Pitești: Ordessos, Muzeul Județean Argeș. ISBN 978-973-88414-8-2.
- Pănoiu, Andrei (). Arhitectura bisericilor de lemn din Țara Românească. Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București: manuscris.
- Crețeanu, Radu (). Biserici de lemn din Muntenia. București: Editura Meridiane.
- Cristache-Panait, Ioana (). „Bisericile de lemn din centrul Piemontului Getic: județele Olt, Vâlcea, Argeș”. Studii și Cercetări de Istoria Artei, seria Artă Plastică. 42: 29–62, București.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Fișă monument
- Monumente istorice din România Fișă de monument
Imagini din interior
[modificare | modificare sursă]-
Portalul interior -
Pronaos (detaliu) -
În pronaos -
Pronaos (detaliu) -
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie -
Maica Domnului cu pruncul -
Sfântul Mare Mucenic Ioan -
Prapur vechi cu hramul bisericii -
Sfântul Ioan Botezătorul -
Dreptul judecător -
Arhanghelul Mihail; Iisus Hristos; Sfântul Nicolae -
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului -
Sfânta Cuvioasă Paraschiva -
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului -
Icoana Mântuitorului -
Maica Domnului cu pruncul -
Sfântul Nicolae -
Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron -
Inscripție -
Cei 40 de sfinți mucenici -
Iisus Hristos
Imagini din exterior
[modificare | modificare sursă]-
Console -
Pridvorul -
Detaliu pridvor -
Console -
Biserica (est) -
Absida altarului -
Portița de intrare în cimitir -
Cimitirul